Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Scandalul de la CSM, rezolvat? Muntean reacționează pe Facebook: „Cred că îmi voi depune Cererea de demisie”

22 Sept. 2023, 13:50
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
22 Sept. 2023, 13:50 // Actualitate //  Realitatea.md

„Pentru a nu compromite activitatea CSM, cred că îmi voi depune Cererea de demisie la Secretariatul Parlamentului”. Declarația a fost făcută de Iulian Muntean, membru proaspăt numit la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), învinuit într-un dosar de corupție. Se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații cu privire la trecutul lui Iulian Muntean și dosarul de corupție, din anul 2018, în care a fost implicat.

În mesajul său, Iulian Muntean susține că atunci când a participat la concursul pentru ocuparea funcției de membru al CSM a depus doar cazierul judiciar.

„ La întrebarea nr.1. “Ați fost vreodată parte la vreo cauză civilă, contravențională sau penală?” din Chestionar, răspunsul dat de mine a fost DA, cu indicarea tuturor cauzelor existente și care se regăseau în baze de date. Despre cazul în cauză, am fost informat de către avocat că a fost clasat și nu trebuie menționat nicăieri. Cazul trebuie uitat. Nu știu ce și cum a verificat comisia Pre-Vetting, am fost sau nu favorizat, dar cum considerați că: 4 runde de întrebări, 19 întrebări, 70 de sub-întrebări, 48 de solicitări de acte suplimentare și peste 110 de documente confirmatoare expediate; presupune oare favoritism? Nu cred”, scrie Muntean.

Adițional, avocatul mai scrie că, în anul 2018, atunci când au avut loc reținerile la ASEM, în dosarul de corupție, Iulian Muntean nu a fost încătușat.

„Da, e o cauză considerată penală, deoarece e vorba de un grup criminal, peste 60 – 80 de persoane (jumătate din tot personalul ASEM-ului, din care 90% profesori și membri ai administrației ASEM). Reiterez nu am fost reținut, mi-au fost restituite toate bunurile, am avut un singur contact cu PA, în luna septembrie 2018, și respectiv, până în prezent dosarul nu a fost transmis în judecată, nemaivorbind despre vreo careva hotărâre judecătorească în privința subsemnatului. Mai mult, avocatul mi-a confirmat în 2019, după alegeri, că cazul a fost clasat, nu se regăsește nici într-o bază de date. În Raportul CNA 2016-2021 prezentat în plenul Parlamentului în secțiunea despre scheme și grupuri criminale acest caz nu era. Însăși, CNA în comunicatul său zice că aceste date nu au fost posibil de identificat din motivul lipsei punerii la evidență a acestei ordonanțe în Registru”, a conchis Muntean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Iulian Muntean, membrul proaspăt numit la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), fiind delegat de Parlament, este învinuit într-un dosar de corupție. În apărarea sa, avocatulul susține că este vorba de un dosar fabricat la comanda fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc.

Cu o reacție a venit și Comisia Pre-Vetting, în dimineața zilei de 21 septembrie curent. „În niciuna din informațiile furnizate Comisiei nu s-a făcut referire la investigațiile penale privind candidatul sau la calitatea procesual-penală de învinuit a acestuia”, notează Comisia.

Vineri, 22 septembrie curent, atât ministra Justiției, cât și membrii CSM, au emis comunicate de presă în care au sugerat că Iulian Muntean trebuie să-și dea demisia de la CSM.

Prima reacție a unui membru CSM la dosarul de corupție în care figurează Iulian Muntean

CSM vrea demisia lui Iulian Muntean: Nu putem admite ca un membru să ocolească procedurile de evaluare

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.