Scandalul de la CSM, rezolvat? Muntean reacționează pe Facebook: „Cred că îmi voi depune Cererea de demisie”

„Pentru a nu compromite activitatea CSM, cred că îmi voi depune Cererea de demisie la Secretariatul Parlamentului”. Declarația a fost făcută de Iulian Muntean, membru proaspăt numit la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), învinuit într-un dosar de corupție. Se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații cu privire la trecutul lui Iulian Muntean și dosarul de corupție, din anul 2018, în care a fost implicat.

În mesajul său, Iulian Muntean susține că atunci când a participat la concursul pentru ocuparea funcției de membru al CSM a depus doar cazierul judiciar.

„ La întrebarea nr.1. “Ați fost vreodată parte la vreo cauză civilă, contravențională sau penală?” din Chestionar, răspunsul dat de mine a fost DA, cu indicarea tuturor cauzelor existente și care se regăseau în baze de date. Despre cazul în cauză, am fost informat de către avocat că a fost clasat și nu trebuie menționat nicăieri. Cazul trebuie uitat. Nu știu ce și cum a verificat comisia Pre-Vetting, am fost sau nu favorizat, dar cum considerați că: 4 runde de întrebări, 19 întrebări, 70 de sub-întrebări, 48 de solicitări de acte suplimentare și peste 110 de documente confirmatoare expediate; presupune oare favoritism? Nu cred”, scrie Muntean.

Adițional, avocatul mai scrie că, în anul 2018, atunci când au avut loc reținerile la ASEM, în dosarul de corupție, Iulian Muntean nu a fost încătușat.

„Da, e o cauză considerată penală, deoarece e vorba de un grup criminal, peste 60 – 80 de persoane (jumătate din tot personalul ASEM-ului, din care 90% profesori și membri ai administrației ASEM). Reiterez nu am fost reținut, mi-au fost restituite toate bunurile, am avut un singur contact cu PA, în luna septembrie 2018, și respectiv, până în prezent dosarul nu a fost transmis în judecată, nemaivorbind despre vreo careva hotărâre judecătorească în privința subsemnatului. Mai mult, avocatul mi-a confirmat în 2019, după alegeri, că cazul a fost clasat, nu se regăsește nici într-o bază de date. În Raportul CNA 2016-2021 prezentat în plenul Parlamentului în secțiunea despre scheme și grupuri criminale acest caz nu era. Însăși, CNA în comunicatul său zice că aceste date nu au fost posibil de identificat din motivul lipsei punerii la evidență a acestei ordonanțe în Registru”, a conchis Muntean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Iulian Muntean, membrul proaspăt numit la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), fiind delegat de Parlament, este învinuit într-un dosar de corupție. În apărarea sa, avocatulul susține că este vorba de un dosar fabricat la comanda fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc.

Cu o reacție a venit și Comisia Pre-Vetting, în dimineața zilei de 21 septembrie curent. „În niciuna din informațiile furnizate Comisiei nu s-a făcut referire la investigațiile penale privind candidatul sau la calitatea procesual-penală de învinuit a acestuia”, notează Comisia.

Vineri, 22 septembrie curent, atât ministra Justiției, cât și membrii CSM, au emis comunicate de presă în care au sugerat că Iulian Muntean trebuie să-și dea demisia de la CSM.

Ultima oră! Ministra Justiției îi cere demisia membrului CSM, Iulian Muntean, învinuit într-un dosar de corupție

CSM vrea demisia lui Iulian Muntean: Nu putem admite ca un membru să ocolească procedurile de evaluare

#Iulian Muntean #demisia #scandal #CSM

Croaţia se confruntă cu o epidemie foarte gravă de tuse convulsivă. Peste 1.000 de cazuri au fost înregistrate de la începutul anului până în acest moment.

Peste 1.100 de cazuri de această infecţie respiratorie gravă au fost înregistrate de la începutul anului, dintre care peste 700 din septembrie, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Sănătate Publică (HZJZ).

Cei mai afectaţi, copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani

Între 2017 şi 2021 s-a înregistrat o medie de 50 de cazuri de tuse convulsivă pe an, potrivit aceleiaşi surse. „În acest an, numărul de bolnavi este cel mai mare din ultimii zece ani”, a precizat institutul într-un răspuns pentru AFP. „Este vorba de epidemia unei boli foarte contagioase, care poate fi foarte periculoasă pentru nou-născuţi şi sugari, chiar fatală”, a adăugat acesta.

Cel mai mare număr de cazuri a fost înregistrat la Zagreb şi în regiunea oraşului Split, din sudul ţării, în special în rândul copiilor cu vârsta de 6 până la 14 ani.

În Croaţia, copiii trebuie vaccinaţi împotriva a 11 boli, inclusiv tusea convulsivă. Anul trecut, 92% dintre copii au primit prima doză de vaccin, însă această rată scade la 88% pentru doza de rapel – recomandată înainte de vârsta de 7 ani – şi variază semnificativ între regiuni, de la 68% la 96%. Mai mulţi experţi explică această scădere prin amploarea luată de mişcările „anti-vax” de pe reţelele sociale, unde circulă afirmaţii eronate despre pericolul vaccinurilor.

„Pe reţelele sociale s-a semănat panica. Această tendinţă s-a accelerat după (pandemia de coronavirus)”, a a declarat recent Zeljka Karin, responsabilă în cadrul Institutului de Sănătate Publică din regiunea Split.

Experţii explică, de asemenea, creşterea numărului de cazuri de tuse convulsivă printr-o reducere generală a imunităţii naturale a populaţiei – dobândită prin expunerea la boli – din cauza măsurilor de izolare din timpul pandemiei de COVID-19.

#tuse #epidemie #SUA