Interimatul funcției de Procuror General încetează de drept la numirea în funcție a unui nou șef al instituției sau la încetarea suspendării din funcție a Procurorului General în privința căruia a fost pornită anterior urmărirea penală. Acest lucru este prevăzut în proiectul de lege pentru interpretarea prevederilor articolului 17 alineatul (17) din Legea cu privire la Procuratură.

„De asemenea, documentul prevede că expirarea termenului maximal de șase luni de la data intervenirii vacanței funcției de procuror general nu are efect extinctiv sau rezolutoriu asupra interimatului funcției date. De menționat că interpretarea oferită de organul legislativ are drept scop elucidarea sensului și conținutului voinței legiuitorului și este obligatorie pentru cei care aplică normele în cauză”, se menționează într-un comunicat al Parlamentului.

Proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar efectele acestuia se aplică inclusiv în cazul unui interimat al funcției de Procuror General aflat în realizare la data intrării în vigoare a documentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Includerea pe ordinea de zi a acestui subiect a trezit nemulțumirea deputaților din opoziție.

„Proiectul a fost înregistrat astăzi, este deja inclus în ordinea de zi, cu încălcarea tuturor procedurilor de legiferare, nu are nici un aviz și expertiză. A fost fraudat concursul pentru funcția de procuror general. Este o încercare de a legaliza un abuz, în opinia noastră. Nu este o interpretare, ci o modificare a legii. Cum o să reacționeze partenerii externi la încălcarea legii și cine o să răspundă pentru această încălcare? În ce constă această grabă?”, a întrebat Marina Tauber.

În replică, deputatul PAS, Ion Chiriac, a sugerat că deputata Tauber nu a înțeles prevederile documentului.

„Nu se modifică Legea Procuraturii, nu se schimbă, se dă o interpretare a prevederilor legale. Așa cum ele au fost incluse în Legea cu privire la Procuratură. Care este modificarea? Cele spuse de dumneavoastră nu sunt adevărate”, a conchis Chiriac.

În cele din urmă, documentul a fost votat în prima și a doua lectură, în cadrul ședinței plenare de joi, 21 martie curent.

#doua lecturi #parlament #PG

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.