Membrii naționali ai Comisiei Vetting, care evaluează integritatea etică și financiară a judecătorilor moldoveni, ridică lunar aproximativ 60 de mii de lei. Acesta este același salariu pe care îl ridică, lunar, și un judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Cât despre salariul unui membru internațional, informația este confidențială.

„Salariile membrilor naționali sunt prevăzute chiar de Lege și sunt două salarii de bază a unui judecător al Curții Supreme de Justiție. Asta ar însemna 60 mii de lei. Salariul membrilor internaționali este confidențial, pentru că este achitat de donatori. Așa s-a decis la nivelul Parlamentului, în discuții cu donatorii”, a precizat avocatul Andrei Bivol, vicepreședintele al Comisiei Vetting, la emisiunea „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia Vetting desfășoară evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la CSJ în temeiul prevederilor Legii 65/2023. Evaluarea presupune verificarea detaliată a integrității financiare și etice a subiecților. Pentru evaluarea integrității etice, perioada de analiză este de până la 10 ani. Comisia verifică dacă subiectul a admis în activitatea sa profesională comportamente arbitrare sau conflicte de interese incompatibile cu funcția deținută.

Pentru evaluarea integrității financiare, perioada de analiză este de pâna la 12 ani. Comisia verifică respectarea de către subiect a regimului fiscal și cel juridic de declarare a averii și intereselor personale, modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietate sau posesie, precum și cheltuielile legate de întreținerea bunurilor respective și sursele de venit.

Comisia Vetting este formată din șase membri: trei internaționali, Scott Bales, Maria Giuliana Civinini și Lavly Perling, și trei naționali, Andrei Bivol, Iurie Gațcan, Lilian Enciu.

#evaluarea externa #membri ai Comisiei Vetting #salarii

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.