Trei bărbați din Ialoveni riscă să fie amendați și chiar să ajungă după gratii pentru că au prezentat permise de conducere false din regiunea transnistreană și le-au echivalat în Republica Moldova. Procuratura Generală (PG) anunță că inculpații au fost trimiși pe banca acuzaților.

„Potrivit rechizitoriilor, unul din inculpați, nedeținând permis de conducere, iar ceilați 2, deținând permise de conducere eliberate de autoritățile competente ale Republicii Moldova ce acordă dreptul de a conduce vehicule doar din categoria B, au intenționat să obțină în mod fraudulos, permise de conducere eliberate de autoritățile competente ale Republicii Moldova, ce le-ar oferi dreptul de a conduce mijloace de transport inclusiv și din alte categorii.

Astfel, în anul 2023, au mers în incinta Biroului de înmatriculare a transportului și documentare a conducătorilor auto din orașul Ialoveni, subdiviziune a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și fără susținerea examenului, au solicitat echivalarea la normele naționale a dreptului de a conduce vehicule din categoriile B, C, BE și CE, conform unor permise de conducere prezentate, pretins eliberate de autoritățile nerecunoscute din stînga Nistrului, declarând în mod necorespunzător că documentele anexate la cerere sunt autentice.

În consecință, a fost inițiată procedura de preschimbare a permiselor, cu eliberarea permiselor de conducere și acordarea dreptului de a conduce vehicule din categoria/subcategoria B1, B, C1, C, BE, C1E și CE”, se arată îăn comunicatul emis de PG.

Acuzatorii de stat spun că potrivit concluziilor specialiștilor, actele prezentate nu au fost confecționate în conformitate cu modelul tip al permisului de conducere eliberat în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender.

„În cadrul perchezițiilor, de la învinuiți au fost ridicate permisele de conducere care conțin date false, obținute prin prezentarea unor declarații necorespunzătoare adevărului și documente neautentice”, precizează procurorii.

Potrivit legii, faptele incriminate învinuiților se sancționează cu închisoare de până la 3 ani sau cu amendă în mărime până la 1600 unităţi convenţionale (80 000 lei) sau cu muncă neremunerată în folosul de până la 200 de ore cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ialoveni #inculpati #permise de conducere #Procuratura Generala

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.