Criza politică din Găgăuzia riscă să lase practic fără conducere autonomia în 2026. Jurnalistul din regiune Petru Graciu a relatat pentru Rupor.md că situația riscă să se tensioneze, dacă elitele politice locale nu reușesc să ajungă la un acord și dacă nu vor înțelege că vechile reguli nu mai funcționează în regiune.

Potrivit expertului, deputații Adunării Populare nu au aprobat noua dată a alegerilor, deoarece așteaptă ca pe 9 februarie să expire mandatul actualei Comisii Electorale Centrale locale.

„Chiar dacă mandatul Adunării Populare rămâne valabil, cel al Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei expiră pe 9 februarie. Prin urmare, va trebui totuși aleasă o nouă Comisie Electorală Centrală. Și acest lucru va prelungi, fără îndoială, procesul”, a explicat Petru Garciu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Situația este complicată și de disputa privind denumirea organului electoral. Unii aleși locali refuză să schimbe termenul „Comisie” în „Consiliu”, din frica să nu își piardă electoratul. Pe de altă parte, în opinia jurnalistului, scrutinul fără armonizarea legislației la cea națională ar însemna anularea alegerilor și cheltuirea zadarnică a circa 4,3 milioane de lei, bani alocați pentru organizarea procesului eletoral.

Garciu a mai precizat că Găgăuzia se poate amplifica criza politică și din cauza lipsei bașcanului de facto, după ce Evghenia Guțul a fost condamnată și nu își poate exercita atribuțiile. Asemenea circumstanța ar crea un vid instituțional. Expertul consideră că doar dialogul poate salva de impas, deoarece autoritățile guvernamentale au dat clar de înțeles că administrația centrală nu va mai permite cumpărarea voturilor și corupția electorală.

#Adunarea Populară #alegeri #bascan #criza #Gagauzia

Mii de oameni s-au adunat sâmbătă la Madrid pentru a protesta față de modul în care a gestionat guvernul spaniol recentul aflux de migranți în exclava spaniolă Ceuta, acuzându-l că nu a reușit să protejeze frontierele țării și cerând organizarea de alegeri legislative anticipate, relatează AFP, transmite Agerpres.

Manifestanții, mulți dintre ei agitând steaguri spaniole în culorile roșu și galben, au scandat „Ceuta nu este de vânzare, Ceuta trebuie apărată” în timp ce mărșăluiau prin centrul capitalei spaniole.

Ceuta, un teritoriu spaniol din Africa de Nord, se confruntă cu o criză umanitară de la sosirea a peste 7.000 de migranți din Marocul vecin, în zilele de 30 și 31 iulie. Cei mai mulți au plecat în decurs de câteva ore, însă mii de persoane au rămas de săptămâni întregi – multe dormind pe străzi -, punând presiune pe resursele micului oraș și declanșând o criză politică pentru premierul socialist Pedro Sanchez.

Protestul a fost organizat de grupul civic de dreapta Sociedad Civil Espanola și susținut de Partidul Popular (PP), de orientare conservatoare, și de partidul de extremă-dreapta Vox. Reprezentantul guvernului central la Madrid a estimat participarea la aproximativ 2.000 de persoane, în timp ce organizatorii au susținut că la eveniment au luat parte 180.000 de oameni.

Un manifest publicat de grupul de dreapta solicită organizarea de alegeri generale anticipate până la data de 15 noiembrie, repatrierea în Maroc a tuturor migranților care au intrat în Ceuta și judecarea lui Sanchez pentru ‘trădare’.

„Majoritatea spaniolilor cer alegeri chiar acum”, a declarat jurnaliștilor Miguel Tellado, purtătorul de cuvânt parlamentar al PP, în timpul protestului. Următoarele alegeri generale sunt programate să aibă loc cel târziu în august 2027.

„Nimeni nu poate avea încredere în acest guvern în nicio privință”, a afirmat la rândul său liderul partidului Vox, Santiago Abascal, în timpul protestului, rugat să comenteze știrea publicată sâmbătă de cotidianul El Pais conform căreia guvernul intenționează să aprobe marți un decret pentru a accelera repatrierea migranților din Ceuta în Maroc