Vara trecută, când incendiile de vegetaţie s-au extins în regiunea mediteraneană, pe drumurile din Texas au fost instituite restricţii de circulaţie, iar valurile de caniculă au pus la grea încercare reţelele electrice din China, nu a fost doar cea mai călduroasă înregistrată vreodată, ci şi cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani, potrivit unui nou studiu, citat marţi de Reuters şi AFP.

Cercetătorii europeni au stabilit anul trecut că perioada iunie-august a fost cea mai călduroasă de la debutul înregistrărilor, din 1940 – un semn clar al schimbărilor climatice care alimentează noi fenomene extreme. Căldura din vara anului 2023 din emisfera nordică eclipsează, totodată, înregistrările pe o perioadă mult mai lungă, a constatat un studiu publicat marţi în revista Nature.

În vara anului 2023, temperaturile terestre din zone situate între 30 şi 90 de grade latitudine nordică au fost cu 2,07 grade Celsius mai ridicate comparativ cu mediile din perioada preindustrială, potrivit studiului.

„N-ar trebui să fim surprinşi”, a declarat pentru AFP Jan Esper. „Pentru mine, este doar continuarea a ceea ce am început prin eliberarea de gaze cu efect de seră”, odată cu utilizarea masivă a combustibililor fosili încă din epoca industrială, a subliniat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oamenii de ştiinţă s-au bazat pe date înregistrate la staţiile meteo începând de la jumătatea anilor 1800, combinate cu informaţiile înmagazinate în inelele arboricole de la mii de copaci din nouă situri din emisfera nordică, pentru a afla temperaturile anuale din trecutul îndepărtat.

Vara trecută, au constatat ei, a fost cu 2,2 grade Celsius mai caldă comparativ cu temperaturile medii estimate între anii 1 – 1890, pe baza acestor inele arboricole. Oamenii de ştiinţă din cadrul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene au declarat în luna ianuarie că este „foarte probabil” ca anul 2023 să fi fost cel mai călduros din ultimii 100.000 de ani.

Încălzirea asociată creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră în urma arderii combustibililor fosili a fost amplificată vara trecută de un model climatic El Nino care, în general, conduce la temperaturi globale mai ridicate, a spus Esper. „Ajungem să ne confruntăm cu valuri de căldură mai lungi şi mai severe şi cu perioade prelungite de secetă”, a adăugat el.

 Căldură mortală

Verile mai călduroase au, de asemenea, consecinţe asupra sănătăţii. Într-un alt studiu, publicat marţi în revista Nature Communications, cercetătorii au stabilit că zeci de milioane de persoane cu vârsta peste 69 de ani vor fi expuse la zile caracterizate de o căldură extremă, periculoasă pentru sănătatea lor, până în 2050.

În prezent, 14% dintre vârstnici sunt expuşi la zile în care termometrele depăşesc 37,5 grade Celsius, ceea ce poate agrava o serie de probleme medicale şi poate duce chiar la deces. Se preconizează că această cifră va creşte la 23% în 2050, potrivit acestui studiu.