Screening-ul cancerului colorectal va deveni mai accesibil pentru pacienții din Moldova

Screening-ul cancerului colorectal prin testarea iFOB va putea fi efectuat în raioanele Călărași, Bălți, Cahul și AMT Botanica. Persoanele de 50-55 de ani, asimptomatice, își vor putea ridica gratuit testul-pilot de la medicul de familie cu ulterioara efectuare a lui la domiciliu. Anunțul a fost făcut de medicul Institutului Oncologic Corina Șcerbatiuc-Condur, în cadrul evenimentului de lansare a campaniei de promovare a screening-ului cancerului colorectal, transmite IPN.

Asistenta de proiect, Corina Șcerbatiuc-Condur, a menționat că testarea iFOB este o modalitate simplă de screening pentru cancerul colorectal. Medicul a precizat că la persoanele de la 50-55 de ani s-a constatat cea mai înaltă incidență a cancerului colorectal.

„Fiecare kit pentru testare va cuprinde o instrucțiune detaliată ce trebuie să facă pacientul și cum să preleve corect, cu ulterioara raportare a rezultatului medicului de familie. Deja medicul de familie explică pacientului care va fi următorul pas. Fie el repetă acest test peste doi ani, fie, dacă este un test pozitiv, este direcționat către Centrul de screening colonoscopic pentru a efectua colonoscopia și a infirma sau confirma leziunea precanceroasă. Scopul screening-ului este depistarea activă a leziunilor precanceroase la populația sănătoasă și astfel scade morbiditatea și mortalitatea prin cancer colorectalˮ, a explicat specialistul.

Până în luna decembrie, 9 200 de teste iFOB vor fi repartizate uniform în patru regiuni-pilot. De asemenea, vor fi organizate conferințele live cu instructajul atât pentru pacienți, cât și pentru medici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne propunem nu doar lucrul cu populația și informarea acesteia, dar și lucrul cu reprezentanții medicinii primare despre instrumentele disponibile pe care le au, pentru că aici este una dintre problemele majore din sistemul de sănătate actual. Trebuie să înțelegem în primul rând noi, cei din sistemul medical, că medicina nu este doar tratament, dar și prevenție și noi dispunem de aceste instrumenteˮ, a adăugat medicul medicul.

Potrivit directorului general adjunct al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Doina-Maria Rotaru, cancerul colorectal este una din cele mai răspândite și letale forme de cancer la nivel mondial, precum și în Republica Moldova.

În anul 2023, pentru asigurarea accesului populației la serviciile de screening colorectal în lunile februarie-martie a fost lansat concurs de proiecte pentru finanțarea campaniei de informare a populației despre screening-ul colorectal. Câștigător a fost desemnat Institutul Oncologic, pentru campania respectivă fiind alocată o sumă de peste 600 de mii de lei.

Proiectul-pilot prin testarea iFOB se numără printre activitățile programului Național de Control al Cancerului pentru anii 2016-2025, a cărui obiectiv general este reducerea mortalităţii prin cancer cu 7% până în anul 2025.

#screening #cancer colorectal #test #Institutul Oncologic #cancer

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.