Scrisoare deschisă către deputați: Vrem excluderea normelor de corupție din legea AGEPI până la votul în lectura a doua

Asociația Obștească Asociația Națională «Copyright» s-a adresat cu o scrisoare deschisă către deputați pentru amânarea votării proiectului de lege 521/AGEPI/2021. Asociația vrea excluderea normelor corupționale de comun acord cu titularii de drepturi pînă la votul în lectura a doua, cît și în scopul prezentării avizelor la acest proiect din partea organizațiilor Europene și Internaționale din domeniu, solicităm, în mod respectuos, amînarea votării acest proiect de lege pentru un termen rezonabil.

Stimați Deputați,

În fapt, la data de 22 iunie 2022 a fost aprobat în ședința Guvernului proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe (număr unic 521/AGEPI/2021). Autor nemijlocit al proiectului este Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Ulterior, la data de 01 iulie 2022 proiectul a fost aprobat în prima lectură de Parlamentul Republicii Moldova.

AGEPI este o autoritate aflată în subordinea Guvernului, care și-a autostabilit principalul gen de activitate ca domeniul proprietății industriale, iar domeniul drepturilor de autor și conexe l-a transfromat într-un domeniu secundar. Statul Republica Moldova a împuternicit AGEPI cu obligația să protejeze drepturile și interesele autorilor, titularilor de drepturi de autor și conexe, dar punerea în sarcina AGEPI a unor asemenea obligații a devenit improprie acestei instituții publice.

Cu părere de rău, pe parcursul ultimilor 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri în adresa autorilor, titularilor de drepturi de autor și conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI, care ulterior au fost constatate ca ilegale pînă la Curtea Supremă de Justiție. Urmare a acestor atacuri a avut loc pornirea urmării penale de către Centrul Național Anticorupție/Procuratura Anticorupție pe faptele ilegale ale factorilor de decizie din cadrul AGEPI.

Competența AGEPI în domeniul drepturilor de autor și conexe, a fost constatată de către Instanțele de judecată și calificată drept “…sfidare a ordinii de drept…”.

Toate aceste ilegalități și bănuieli rezonabile în comiterea infracțiunilor de corupție, conflicte de interese și batjocură, hărțuirea, umilirea de către AGEPI a autorilor, titularilor de drepturi, comise cu scopul prejudicierii oamenilor de artă, a determinat încă în luna decembrie 2021 peste 140 titulari de drepturi să inițieze o acțiune publică www.nuagepi.info și să înainteze o scrisoare deschisă către Guvernul Republicii Moldova, cu privire la transferul domeniului drepturilor de autor și conexe din subordinea AGEPI în subordinea Ministerului Culturii.

În aceste circumstanțe, de către AGEPI a fost elaborat proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, proiect elaborat de către niște persoane compromise, incompetente și neprofesioniste, proiect elaborat cu încălcarea Constituției, Tratatelor Internaționale la care Republica Moldova este parte și contrar prevederilor Directivelor Uniunii Europene, fiind ignorate toate propunerile înaintate de către reprezentanții titularilor de drepturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit, raportului de Expertiză Anticorupţie emis de Centrul Național Anticorupție la proiectul de lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a constatat, că proiectul “…denotă multiple riscuri de corupție…”. Totodată, CNA a evidențiat “insuficiența justificării reformatării inițiate, riscurile aferente corupției regulatorii și deficiențele redacției propuse a proiectului, a accentuat riscul prejudicierii intereselor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe, fapt care nu corespunde interesului public”. CNA a constatat necesitatea revizuirii proiectului legii sub aspect conceptual https://www.cna.md/report_view.php?l=ro&id=8074.

Pe marginea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a expus și Centrul de Analiza și Prevenire a Corupției (CAPC), implementat cu suportul Freedom House. În opinia CAPC, mai multe reglementări ale proiectului urmează a fi revăzute pentru a corespunde celor trei criterii de calitate – accesibilitate, previzibilitate şi claritate, precum și excluderea normelor care generează diferite interpretări și soluții în cazul aplicării normelor de drept https://www.zdg.md/…/expertiza-capc-ce-presupune-noua….

În proiectul de Lege propus de către AGEPI, Republica Moldova poate să nu mai respecte Tratatele Internaționale la care Republica Moldova este parte și Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, deoarece proiectul exclude și limitează drepturile fundamentale ale autorilor și anume: exclude integral dreptul la orice protecție în Republica Moldova a operelor, autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, exclude dreptul autorului să efectueze valorificarea propriei opere, limitează drepturile patrimoniale exclusive ale autorului, exclude dreptul autorului de a solicita instanței de judecată recunoaşterea drepturilor de autor și dreptul la constatarea încălcării drepturilor patrimoniale exclusive ale autorului și multe altele.

Însă Directorul AGEPI Rusu Eugeniu numește aceste limitări parțial enumerate supra ca “…fiind un grad ridicat de protecție pentru autori și titulari de drepturi”.

Alte așteptări nici nu puteau fi de la un asemenea funcționar public, care a ajuns în funcția de Director AGEPI, doar datorită metodei false, deoarece fiind prezentat în cadrul ședinței Guvernului la etapa de numire în funcția de Director General ca doctor în drept, în realitate Rusu Eugeniu nedeținînd un asemenea grad științific https://youtu.be/qZ2Lq-H3U1Y.

Falsurile acestei persoane s-au ținut lanț, acestea oglindindu-se și în proiectul de lege, cu scopul de a prejudecia autorii și titularii de drepturi.

Spre exemplu, Directorul AGEPI în proiectul legii promovat, contrar Deciziei Curții Constituționale din 24.07.2018, a implimentat o așa numită listă a echipamentelor și suporturilor materiale, unde nu se regăsesc 2/3 de echipamente cu funcția de reproducere, pentru care la moment se achită remunerație titularilor de drepturi.

Un alt exemplu cras de prejudiciere a autorilor este micșorarea tarifelor pentru remunerație compensatorie de 10 ori, la care s-a ajuns ca urmare a unor ședințe realizate între Directorul AGEPI cu dl Vadim Gumene, Secretar de Stat la Ministerul Economiei, și care deține concomitent și statutul de membru al Consiliui de Administrare din cadrul companiei „Moldtelecom” S.A. Conflictul de interese al dlui Gumene constă în faptul că „Moldtelecom” S.A. este unul din agenții economici în obligația căruia cade sarcina achitării remunerației pentru retransmiterea prin cablu, fiind distribuitor de astfel de servicii, și remunerația compensatorie pentru vînzarea echipamentelor/suporturilor materiale care au funcția de reproducere.

Menționăm că nici într-un stat European nu există un asemenea tarif umilitor, la care s-a ajuns în rezultatul discuțiilor dintre Directorul AGEPI cu dl Vadim Gumene, unde s-a convenit a aplica un tarif de 0.3 % în loc de 3%, atît pentru echipamente, cît și pentru suporturile materiale. Astfel, această micșorare de 10 ori a tarifului a fost motivată de către Directorul AGEPI în cadrul ședinței Guvernului, prin existența unor calcule fantasmagorice, care în realitate nici nu există, prin aceasta inducînd în eroare membrii Guvernului. În ciuda tuturor celor enumerate mai sus, cinismul și nerușinarea afirmațiilor Directorului AGEPI constă în faptul că odată cu micșorarea tarifelor pentru remunerație de 10 ori și excluzînd a 2/3 de echipamente cu funcția de reproducere, a declarat că remunerația titularilor se va majora.

Despre toate aceste riscuri legate de exercitarea atribuţiilor în situaţie de conflict de interese, de caracter corupțional al proiectului de Lege, de inducere în eroare a membrilor Guvernului și a Prim-Ministrul Republicii Moldova, Asociația Națională «Copyright» și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți a sesizat Autoritatea Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție.

Stimați Deputați, de către AGEPI, spre atenția Dvs, a fost prezentat un proiect de lege intoxicat cu falsuri, manipulări și corupție.

Ținînd cont de promisiunea doamnei Preşedinte a Comisiei parlamentare de profil, unde s-a ajuns la numitor comun cu privire la definitivarea și îmbunătățirea acestui proiect, prin excluderea normelor corupționale de comun acord cu titularii de drepturi pînă la votul în lectura a doua, cît și în scopul prezentării avizelor la acest proiect din partea organizațiilor Europene și Internaționale din domeniu, solicităm, în mod respectuos, amînarea votării acest proiect de lege pentru un termen rezonabil.

Cu respect și în speranța soluționării prezentului demers,

Asociația Națională «Copyright»

#drepturi de autor #AGEPI #deputati #coruptie

Costi Rogozanu
pentru Libertatea.ro

Am privit și eu, împreună cu sute milioane de oameni, cuvintele de rămas bun, fotografiile extraordinare, ultimele schimburi de mingi. Roger Federer a fost acoperit de o dragoste mediatică extraordinară, globală, cum n-am mai văzut de foarte mult timp.

Nicio umbră, niciun cuvânt despre vreun moment controversat. Perfecțiunea s-a retras din tenis. S-a ținut de mână și a plâns împreună cu Nadal. O ploaie de poezie proastă, dramatizări fără sens pe lângă imagini care spuneau oricum totul. Dar ăsta e comentariul sportiv, regatul pleonasmului, al clișeului explodat, de aia ne și place.

De fapt, totul ne-a amintit importanța clișeului bine servit la momentul potrivit. Ne-a amintit cum reușesc unii regizori, cu efecte ieftine și ingenuitatea jucată a camerei, să ne facă să plângem. Trăirea autentică e un clișeu perfect executat, e varianta măreață a stereotipului. Federer nu s-a abătut nicio clipă la ce ne-așteptam de la el, de la constructul mediatic pe care ni l-a afișat inuman de constant atât de mult timp.

Sunt sportivi care te lasă mut, indiferent dacă îți place respectivul sport sau nu. Nu urmăresc de obicei tenis. Nu știu subtilități. Dar Federer e unul dintre acei sportivi care își transcend disciplina. Nu trebuie să-ți placă baschetul ca să vezi că, atunci când intră pe teren Michael Jordan, Kevin Durand sau LeBron James, se întâmplă ceva. Nu trebuia să-ți placă atletismul pentru ca acel ceva să nu te înghețe puțin când intra Bolt pe pistă. Sunt multe exemplele.

În celebrul său articol despre elvețian, ”Federer, as religious experience”, New York Times, 2006, marele scriitor american David Foster Wallace, amintește de o stare mistică pe care ți-o dă un astfel de sportiv care revoluționează un sport în timp ce-l joacă. În fond, de aia ne uităm și la Olimpiadă, căutăm o astfel de trăire mistică prin sporturi la care de obicei nu ne uităm.

Frumusețea mișcării

Ce căutăm, de fapt? Ce e acel ceva? Ce a fost Federer? Foster Wallace dă răspunsul perfect, în stilul lui monstruos de meticulos: frumusețea cinetică.

David Foster Wallace: Frumusețea despre care vorbim e una de un fel aparte; ar putea fi numită frumusețe cinetică. Puterea și atracția sa sunt universale. Nu are nimic de-a face cu sexul sau cu normele culturale. Are mai mult de-a face cu împăcarea ființelor umane cu ideea de a avea un corp.

Mai bine de atât nu putea fi spus, frumusețea cinetică e prezentă și în sport, și în multe alte momente, de fapt anti-mistice dar pline de grație, momentele în care realizezi că ai un corp. Această conștientizare vine, de obicei cu boala: când te doare ceva e momentul dramatic când știi sigur că ai un corp. Mișcarea fluidă, perfecta, inovatoare a unui mare sportiv îți oferă această revelație fără suferință.

Apolo nordic și Dionis sudic

De altfel, scriitorul american, el însuși jucător de tenis intensiv în adolescență combate mistica sportului cu observații despre un Federer exact cum îl știm. Acel băiat perfect, fără pată, care își așează bluza frumos pe scaun ca să nu se șifoneze, este încarnarea execuției perfecte a oricărei mișcări, de la șters transpirația, la lovit mingea. Însăși bogăția, succesul financiar, este la el însoțită de figura aia de văr mai în vârstă care vizitează familia plin de cadouri și cu un zâmbet de unde a șters orice urmă de aroganță a averii. Zeii ăștia umanoizi sunt clișee, sunt super-exemplare care îți oferă exact ce aștepți, ce vrei, te fac să uiți că ai așteptări complet nerealiste de la mediul în care trăiești.

Și, da, ca orice fanatic după literatură, mă agasează baia de poezie leneșă, de dulcegării fără sens. Nici Foster Wallace nu s-a putut abține. Îi descrie forehandul ca un ”bici lichid” sau îi prezintă pe Federer și Nadal ca pe un Apolo nordic și Dionis sudic.

Mie întreaga retragere mi s-a părut că ar putea fi la fel de bine petrecerea de rămas bun a unui inginer exemplar care iese la pensie sau a unui profesor bun pe care-l sărbătoresc elevii. Clișeul ambulant al perfecțiunii s-a retras perfect. Și trebuie să știi să te bucuri când astfel de lucruri se întâmplă.

În plus, în noianul de știri cu adevărat dramatice, figurile lui Federer și Nadal, infantilizate, strâmbate simpatic de scâncete, chiar au dat omenirii câteva secunde de pauză de serenitate.

David Foster Wallace, ros de depresie mai toată viața, s-a sinucis la 46 de ani. El era imperfectul.

Federer, la 41 de ani, la retragerea din tenis, ne face să uităm suferința de tip DFW, suferința în general, inclusiv cea din sportul de performanță. A spus de altfel ceva definitoriu pentru el, pe când își strângea familia în brațe: ”Să știți că nu sunt trist”. El e dintre aceia care plânge fără tristețe, plânge cum transpiră. Băiatul model al Terrei pe care toți îl aplaudăm, fără nicio treabă cu modelul exhibiționist-comercial de vedetă, dar care, mai ales, care nu seamănă cu niciunul dintre noi.