În timp ce prețurile la carburanți în Moldova cresc ca pe drojdii, reprezentanții Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică sunt preocupați de un alt subiect.

Expertul economic de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, anunță că a fost invitat la Centrul Național Anticorupție, după ce conducerea agenției a sesizat CNA și SIS.

ANRE a rămas nemulțumit după ce Ioniță a spus, în cadrul unei emisiuni televizate, că noile modificări la Legea privind piața produselor petroliere au fost elaborate de către și în interesul unei companii petroliere prin intermediul ANRE, cu scopul de a compromite actuala guvernare.

Despre faptul că a fost chemat la CNA, Ioniță a anunțat pe Facebook.

„Încet, încet, vine timpul și pentru ANRE. Mâine, Joi, 23 septembrie 2021, la orele 08:00 sunt invitat la CNA în privința acțiunilor din ultimul timp ale ANRE. Ofițerii Centrului Național Anticorupție m-au invitat pentru a da detalii pe marginea subiectelor prezentate în spațiul public. Atunci când am vorbit despre vânzările ilegale ale produselor petroliere, ANRE a negat cu vehemență acest fapt. Însă Poliția Națională și-a onorat obligațiile de serviciu și în scurt timp au prezentat public probele cu stațiile PECO ilegale. Pentru acest fapt mulțumesc din toată inima conducerii Ministerului de Interne. Acum este rândul CNA-ului să-și facă datoria și să ne aducă în spațiul public probele necesare la fenomenele descrise de mine. Mulțumesc tuturor celor care în tot acest timp m-au informat în privința fenomenelor de pe piața produselor petroliere și împreună am reușit să vedem mai clar care este situația de fapt în acest domeniu și nu ceea ce încearcă sa ne spună unii. Sunt la dispoziție voastră, și doar împreună vom reuși să stopăm acest haos de pe piața energetică”, scrie Ioniță.

Iată câteva concluzii ale expertului:

ANRE acționează vădit în interesul unui grup restrâns de companii petroliere importatoare și în contra interesului public, al consumatorilor și micilor companii. Contrar cu principiile liberei concurențe;
Politica ANRE de reglementare favorizează în mod clar un grup mic de companii, vânzători angro, în defavoarea consumatorilor și micilor companii vânzători cu amănuntul;
Avem toate drepturile să bănuim că ANRE se face vinovat de existența pieței gri și negre în domeniul produselor petroliere și că ei cu bună știință prin comunicatele sale oficiale încearcă sa acopere zecile de “stații PECO”, care activează ilegal pe întreg teritoriul țării. Aceste stații ilegale prejudiciază bugetul de stat cu sute de milioane de lei anual;
ANRE nu a întreprins nimic pentru a contracara contrabanda de produse petroliere în Ucraina și utilizarea regiunii Transnistrene pentru contrabanda de produse petroliere. Mai mult se lasă impresia că ei sunt interesați în existența acestor scheme;
Acțiunile din ultima jumătate de an a ANRE a dus clar în prag de faliment micile companii petroliere, cea ce favorizează marile companii, protejate vădit de ANRE.

Amintim că, în data de 15 septembrie, ANRE a publicat pe site-ul oficial un comunicat prin care a atenționat despre „tendința de atragere a Agenției în jocuri și dezbateri politice”.

„Recent, în cadrul unei emisiuni televizate, unul dintre experți, Veaceslav Ioniță, pe lângă alte multiple insinuări, a făcut o afirmație precum că noile modificări la Legea privind piața produselor petroliere au fost elaborate de către și în interesul unei companii petroliere prin intermediul ANRE, cu scopul de a compromite actuala guvernare”, a învinuit conducerea.

ANRE a comunicat că propunerile sale de modificare a legii au fost elaborate de către echipa Agenției fără vreo ingerință din partea participanților pieței. „Reieșind din aceste considerente, ANRE a sesizat Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Centrul Național Anticorupție (CNA) în scopul verificării detaliate a informațiilor lansate public și developării adevăraților beneficiari ai acestor linșaje mediatice promovate de către Veaceslav Ioniță”.

#ANRE #CNA #expert economic

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.