Aplicarea noilor tarife pentru pașapoarte ar putea fi amânată cu două săptămâni. Dacă inițial acestea urmau să intre în vigoare miercuri, 30 septembrie 2026, Guvernul propune ca noile prețuri să fie aplicate începând cu 15 octombrie 2026, odată cu lansarea noilor modele de pașapoarte.

Motivul amânării este legat de numărul cererilor depuse în ultima perioadă, scrie BANI.MD. Acesta a fost mai mic decât estimările inițiale, iar Agenția Servicii Publice (ASP) a folosit, în consecință, mai puține blanchete de pașapoarte de tip vechi. Prelungirea termenului ar permite instituției să valorifice stocul existent și să evite eventualele pierderi financiare generate de blanchetele care ar rămâne neutilizate. Autoritățile spun că măsura va permite adaptarea perioadei de tranziție la ritmul real al solicitărilor pentru pașapoarte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că taxa pentru un pașaport eliberat în termenul obișnuit va crește de la 650 la 790 de lei. Pentru documentele eliberate în regim de urgență, tarifele vor fi mai mari: 1.190 de lei pentru eliberarea în 20 de zile lucrătoare, 1.500 de lei în 10 zile, 1.740 de lei în 5 zile, 2.050 de lei într-o zi lucrătoare și 2.530 de lei în ziua adresării.

Totodată, în luna iulie 2026 autoritățile anunțau că vor crește și tarifele pentru eliberarea, preschimbarea și restabilirea permiselor de conducere. Serviciul în termen obișnuit va costa 440 de lei, față de 420 de lei în prezent. Pentru eliberarea în 10 zile lucrătoare tariful va fi de 880 de lei, în 5 zile – 1.320 de lei, în 3 zile – 1.760 de lei, într-o zi lucrătoare – 2.200 de lei, iar în ziua adresării – 2.640 de lei.

VIDEO Șeful ASP explică scumpirea pașapoartelor și a permiselor de conducere: Costurile au crescut la nivel mondial

#noi tarife #pasapoarte #plicare octombrie

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.