Vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, îi sugerează procurorului general, Alexandr Stoianoglo să-și prezinte demisia de onoare, ca urmare a „inacțiunilor în raport responsabilitățile de bază a acestuia în decurs de 2 ani de când a preluat mandatul”.

Popșoi a enumerat ce putea face Stoianoglo în decurs de 2 ani și ce a făcut de fapt procurorul general în realitate.

„Ce putea face Stoianoglo în aproape doi ani de mandat? Putea depune efort pentru localizarea și extrădarea fugarilor Plahotniuc și Șor. Nu a făcut-o. În schimb, i-a ajutat pe bandiții Cavcaliuc și Platon să fugă de răspundere penală. Mai mult, procurorul a devenit o portavoce a hoților, iar Procuratura a devenit agenția lor de călătorii. Nu există nicio scuză pentru asemenea comportament. Oamenii au votat pentru dreptate, nu pentru că procurorul plătit de cetățeni cu 34 000 de lei lunar să se înfrățească cu mafia – „Privet, Slava!”, a scris vicepreședintele Legislativului.

Mai în glumă, mai în serios, Mihai Popșoi îl îndeamnă pe procuror să-și depună demisia, dacă nu reușește să-și îndeplinească atribuțiile conform legii.

„Dacă nu reușește să-și îndeplinească mandatul cu eficientă, poate pleacă cu demnitate, însă Stoianoglo a ales calea victimizării și confruntării. Personal, mi-am pus mari speranțe în domnia sa, dar mi-am pierdut orice stimă pentru Stoianoglo când a încercat să-și acopere ineficiența cu originea sa etnică. Doar un laș poate submina pacea inter-etnică de dragul unui fotoliu călduț. Doar pentru această ispravă, poporul îi va striga din urmă – Adio, Sașa!”, conchide Popșoi.

Amintim că, anterior, în spațiul public au mai răsunat solicitări de a-și prezenta demisia Alexandr Stoianoglo, inclusiv de la deputați PAS, cum ar fi Dumitru Alaiba.

#Alexandr Stoianoglo #demisie #Mihai Popșoi

Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporţie de numai 69%, faţă de media de 85% înregistrată în această perioadă în ultimii cinci ani, iar preţurile ridicate la gaze, motorină şi alţi combustibili sporesc presiunile economice şi politice asupra guvernelor, transmite Reuters.

Germania şi Ţările de Jos, care deţin împreună 35% din capacitatea de stocare a UE, se află printre ţările cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Preţurile ridicate provocate de perturbările asociate războiului SUA-Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze şi guvernele să impună atingerea ţintelor naţionale de stocare, transmite News.

Strategia iniţială se baza pe ipoteza că războiul cu Iranul, început la sfârşitul lunii februarie, se va încheia rapid, preţurile vor scădea, iar companiile vor putea reface stocurile la costuri mai mici.

”Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor creşte presiunea asupra preţurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de vârf a consumului din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.

Gazele costă cu 150% mai mult decât anul trecut

Preţul de referinţă al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, cu 150% peste nivelul de acum un an şi peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcţie de vreme, preţul ar putea urca până la 100 de euro/MWh.

Presiunile se extind şi asupra celorlalţi combustibili. După ce petrolul a depăşit 100 de dolari pe baril, benzina este cu 24% mai scumpă în UE decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviaţie cu peste 100%.

Analiştii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele de gaze. Refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menţine piaţa gazelor naturale lichefiate sub presiune timp de mai multe luni.

BCE este tot mai preocupată de gaze şi electricitate

Problema gazelor este deosebit de importantă pentru inflaţie. Un studiu al Băncii Italiei arată că, în timp ce şocurile petroliere tind să producă efecte inflaţioniste de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte mai puternice şi mai persistente, care ajung inclusiv în inflaţia de bază urmărită atent de BCE.

”Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.

Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă. Printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile se numără transportul aerian, industria chimică, industria auto şi materialele de construcţii.

Presiunea este şi politică. În Germania, AfD a câştigat săptămâna trecută alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova şi restabilirea contractelor pentru gaze ruseşti ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea preţurilor combustibililor.