Liderul Fracțiunii parlamentare, care îi poartă numele, Ilan Șor s-a înscris astăzi cu luare de cuvânt de la tribuna Parlamentului, în cadrul ședinței plenare, unde urma să fie audiat procurorul general, Alexandr Stoianoglo, însă nu s-a prezentat.

Totuși, dacă nu s-a prezentat, Procuratura a remis o notă informativă cu privire la activitatea instituției asupra dosarului „furtului miliardului”, care a fost examinat de către Comisia juridică, numiri și imunități, iar apoi a venit cu un proiect de hotărâre unde vor da aprecierea activității procurorilor și recomandări.

Până a fi supus votării acest proiect de hotărâre cu o luare de cuvânt de la tribuna Parlamentului s-a înscris deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, a Partidului Șor, Denis Ulanov, Marina Tauber, Reghina Apostolova, deputatul PAS, Radu Marian, și surpriză, deputatul Partidului Șor, Ilan Șor, care este fugar de mai bine de 2 ani.

Drept concretizare, prezedintele Legislativului, Igor Grosu s-a întrebat: Poate eu nu văd bine în sală, dar nu-l văd.

În replică, deputata Partidului Șor, Marina Tauber a declarat că, încă ieri a înregistrat o solicitare în Parlament pentru a-i oferi posibilitatea lui Ilan Șor să intervină online cu un mesaj.

Igor Grosu a spus că a văzut solicitarea și a precizat că, potrivit legii și regulamentului Parlamentului, deputatul este obligat să fie fizic prezent la ședința Legislativului și a comisiilor permanente. În cazul în care nu are posibilitate, parlamentarul trebuie să depună Biroul permanent o notă explicativă a motivului absenței.

Amintim că, ieri, într-un live pe Facebook, Ilan Șor a anunțat că vrea să vorbească în plenul Parlamentului astăzi în format de teleconferință.

#Igor Grosu #Ilan Șor #parlament

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.