Prim-ministrul Dorin Recean a comentat miercuri, 4 decembrie, despre posibila demisie a ministrului Energiei, Victor Parlicov, în contextul acuzațiilor recente formulate de către Valeriu Pașa de la Watchdog, transmite BANI.MD. Pașa a cerut demisia lui Parlicov, subliniind că acesta ar fi propus-o pe Elena Pahomova, cunoscută pentru orientările sale pro-ruse, pentru un post în Consiliul de Observatori al SA „Moldovagaz”.

Dorin Recean a subliniat că, în acest moment, prioritatea guvernului este să rezolve problemele energetice ale cetățenilor, iar orice decizie privind demisia va fi luată în funcție de eventualele probleme sistemice identificate

„Cel mai important la această etapă este să rezolvăm problemele cetățenilor, să ne concentrăm pe gestionarea crizei energetice și pe asigurarea continuității livrării gazelor naturale atât pentru malul drept al Nistrului, cât și pentru regiunea transnistreană. Vom analiza situația și vom lua măsurile necesare”, a spus oficialul.

Totodată, el a mai adăugat că alte discuții legate de acuzațiile împotriva ministrului vor fi abordate ulterior, subliniind că prioritatea rămâne asigurarea unui preț convenabil pentru energie și stabilitatea în livrările de gaze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți, 3 decembrie, în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune Moldova 1, Valeriu Pașa a declarat că ministrul Parlicov ar trebui să-și dea demisia după cea în anul 2023 a propus-o pe „propagandista prorusă care lucrează împotriva Republicii Moldova, Elena Pahomova în Consiliul de Observatori de la Moldovagaz”.

#demisie #Dorin Recean #reacție #Victor Parlicov

Circa 2,3 milioane dintre noile cazuri de cancer diagnosticate la nivel mondial, adică aproximativ unul din opt, sunt cauzate de infecții, adesea evitabile, conform unei noi estimări a Agenției Internaționale pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), făcută publică marți și citată de AFP, transmite Agerpres.

Acest studiu, publicat în revista The Lancet Oncology, oferă cea mai recentă imagine de ansamblu asupra cancerului, luând în considerare în special progresele înregistrate în înțelegerea cauzelor acestei boli și datele extinse și actualizate privind incidența la nivel mondial.

Oamenii de știință au estimat astfel proporția cazurilor noi de cancer din 2024 care pot fi atribuite celor 12 agenți infecțioși, printre care se numără virusuri, bacterii și paraziți.

Infecția cu bacteria Helicobacter pylori, responsabilă de aproximativ 760.000 de cazuri de cancer, are cea mai mare pondere, urmată îndeaproape de virusul papiloma uman (HPV), aflat la originea a circa 750.000 de cazuri.

Virusul hepatitei B a provocat aproximativ 360.000 de cazuri, cel al virusului Epstein-Barr aproximativ 260.000 de cazuri, iar virusul hepatitei C aproximativ 160.000 de cazuri.

Împreună, acești cinci agenți infecțioși sunt responsabili de aproape toate cazurile de cancer de origine infecțioasă, notează agenția specializată a OMS.

Locul al patrulea, ocupat de virusul Epstein-Barr, reflectă descoperirile tot mai numeroase privind rolul acestui virus răspândit, membru al familiei herpesvirusurilor, în apariția mai multor tipuri de cancer – carcinom nazofaringian, limfoame, anumite tipuri de cancer de stomac și altele.

„Peisajul cancerelor asociate infecțiilor continuă să evolueze pe măsură ce cunoștințele științifice avansează”, a remarcat doctor Gary Clifford, coautor principal al studiului, citat într-un comunicat al IARC.

Studiul evidențiază, de asemenea, importante inegalități geografice. Astfel, Asia de Est concentrează 42% dintre cazurile de cancer de origine infecțioasă la nivel mondial, cauzate în principal de bacteria Helicobacter pylori și de virusul hepatitei B.

Africa subsahariană (28,5%) este, de asemenea, foarte afectată, din cauza HPV și a virusului responsabil de sarcomul Kaposi.

La nivel global, peste trei sferturi dintre cazurile de cancer asociate cu o infecție au apărut în 2024 în țările cu venituri mici sau medii, unde accesul la măsuri de prevenire și la tratament continuă să fie inegal.

Cu toate acestea, mai multe strategii „dovedite științific” ar putea permite evitarea majorității cazurilor de cancer de origine infecțioasă – vaccinările (împotriva HPV și a virusului hepatitei B), screeningul și tratamentele (Helicobacter pylori, hepatite virale sau chiar HIV), precum și accesul la prezervative, au subliniat autorii studiului.

Însă, aceste măsuri de prevenire se confruntă, în numeroase regiuni ale lumii, cu obstacole persistente – financiare, politice sau legate de sistemele de sănătate.

IARC a subliniat, de asemenea, necesitatea dezvoltării unor noi instrumente, în special vaccinuri împotriva virusului Epstein-Barr și a altor infecții cancerigene pentru care în prezent nu există nicio măsură eficientă de prevenire.