„Mort de supărare” a fost doar o figură de stil până în 2002, când dr. Hikaru Sato și colegii lui de la spitalul orașului Hiroshima au descris într-un studiu cardiomiopatia takotsubo, o afecțiune care a primit rapid numele de „sindromul inimii frânte”. Mai recent, însă, oamenii de știință au descoperit că se poate muri și din cauza unui exces de fericire. Și este vorba despre aceeași afecțiune: cardiomiopatia takotsubo. În mod firesc, ar trebui să primească și denumirea de „sindromul inimii fericite”, scrie, într-un articol publicat pe platforma „The Conversation”, Adam Taylor, profesor și director al Centrului pentru Anatomie Clinică de la Universitatea Lancaster.

Așadar, ce este cardiomiopatia takotsubo și de ce mor unii oameni din această cauză? În primul rând, trebuie subliniat faptul că acest sindrom este rareori fatal. Ca și în cazul altor cardiomiopatii (boli ale mușchiului cardiac), majoritatea persoanelor se recuperează în câteva luni, fără a suferi leziuni cardiace pe termen lung. Este denumită astfel deoarece persoanele cu această afecțiune au un ventricul stâng – principala cameră de pompare din inimă – de formă anormală. Sato s-a gândit că această formă – îngustă în partea de sus și dilatată în partea de jos – seamănă cu vasele de ceramică folosite pentru a prinde caracatițele (takotsubo), de unde și numele. Această dilatare slăbește mușchiul cardiac, afectând capacitatea acestuia de a pompa sângele în mod eficient.

Femeile, mult mai predispuse la această malformație

Un studiu efectuat pe aproximativ 135.000 de persoane din SUA a constatat că numărul persoanelor diagnosticate cu această afecțiune a crescut constant în cei 11 ani în care s-a desfășurat cercetarea (2006-2017). Este mai frecventă la femei (88%) și este observată cel mai frecvent la persoanele cu vârsta de 50 de ani și peste. Probabil că medicii descoperă mai multe cazuri acum, deoarece există o mai bună conștientizare a acestei afecțiuni, oamenii trăiesc mai mult și există instrumente de diagnosticare mai bune pentru a o depista. Până de curând, acest sindrom al „inimii frânte” a fost asociat cu un stres emoțional sau fizic intens. Mecanismul exact prin care stresul provoacă schimbarea formei inimii și simptomele ulterioare – dureri în piept și dificultăți de respirație – nu este încă pe deplin înțeles.

Rolul catecolaminelor

Medicii au observat modificări similare ale inimii la persoanele cu afecțiuni precum feocromocitomul (o tumoare rară pe glandele suprarenale) și tulburări ale sistemului nervos central. În aceste afecțiuni, există un exces de catecolamine. Sunt niște hormoni – adrenalina, noradrenalina și dopamina – produși de glandele suprarenale. Ar putea fi un indiciu cu privire la posibilul rol al acestor hormoni în cardiomiopatia takotsubo. Exact aceeași dilatare a ventriculului stâng al inimii a fost observată la pacienții tratați cu aceste catecolamine în timp ce erau supuși unei rinoplastii cosmetice, ceea ce ar oferi un indiciu în plus referitor la rolul acestor hormoni în sindromul inimii frânte. În situații de stres, aceste catecolamine au valori crescute și afectează organismul, în special inima, unde sunt implicate în creșterea ritmului cardiac și a forței bătăilor inimii. Acest efect în situațiile stresante nu este o surpriză, deoarece de multe ori corpul și mintea intră în modul „luptă sau fugi”, ceea ce declanșează eliberarea acestor catecolamine.

Ce declanșează sindromul takotsubo

Printre evenimentele stresante care pot declanșa sindromul takotsubo se numără primirea unei vești proaste (cum ar fi un diagnostic de cancer), pierderea unei persoane dragi, violența domestică, un accident de mașină și chiar vorbitul în public. Însă recent, cercetătorii din Germania au descris pacienți cu sindrom takotsubo declanșat și de evenimente fericite, cum ar fi o nuntă, nașterea nepoților și câștigarea premiului cel mare. Dintre cei 910 pacienți din studiu care au avut un declanșator emoțional pentru sindromul takotsubo, 37 au avut sindromul inimii fericite și 873 au avut sindromul inimii frânte. Spre deosebire de sindromul inimii frânte, care afectează în principal femeile, sindromul inimii fericite a fost observat mai ales la bărbați. Cercetătorii au constatat că decesele și complicațiile cauzate de sindromul inimii fericite, respectiv de sindromul inimii frânte sunt aproximativ la fel, adică rare. Așadar, nu vă faceți griji în legătură cu emoțiile legate de marile evenimente ale vieții. Este foarte puțin probabil ca acestea să vă ucidă. Dar dacă simțiți durere sau presiune în piept, cereți întotdeauna ajutor medical.

#fericire #oameni de stiinta #studiu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.