Preşedintele PMP Eugen Tomac a solicitat, luni, ca Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerul Educaţiei să încheie un protocol, în aşa fel încât să existe un poliţist arondat fiecărei şcoli din România.

„Este evident faptul că una dintre problemele majore cu care se confruntă România este scăderea dramatică a nivelului de ordine şi disciplină din şcoli. Orice părinte este îngrijorat de două fenomene profund nocive, care se alimentează reciproc şi care sunt scăpate de sub control: violenţa şi traficul de droguri. Doar o minune a făcut să nu ne confruntăm cu tragedii precum cele recente din Serbia sau ceea ce vedem aproape săptămânal că se întâmplă în Statele Unite ale Americii. Problema există însă dat fiind numărul relativ mare de cazuri în care elevi au fost găsiţi ca fiind purtători de arme albe. Este o speculaţie credibilă că, dacă elevul care a atacat o profesoară la liceul Ion Creangă din Capitală avea, în loc de cuţit, o armă de foc, puteam să ne trezim cu o tragedie comparabilă cu cea din Serbia”, arată comunicatul de presă al PMP.

Tomac mai spune că aşa cum existau pe vremuri poliţişti de proximitate, să existe câte un agende poliţie care să meargă în şcoli pentru a culege informaţii în timp real şi pentru a descuraja fenomenul infracţional în şcoli.

„Ar trebui să existe un protocol între Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerul Educaţiei în aşa fel încât să existe un poliţist arondat fiecărei şcoli din România. Aşa cum existau pe vremuri sectorişti (poliţişti de proximitate), aşa să existe câte un agent care să meargă în şcoli. Acesta poate să culeagă informaţii în timp real, să descurajeze fenomenul infracţional şi să transmită un mesaj clar de siguranţă şi pentru cadrele didactice, şi pentru elevi. Ideea nu este să transformăm cadrele didactice în poliţişti, ci să-i folosim pe oamenii pregătiţi pe care MAI îi are pentru a rezolva problema violenţei şi traficului de droguri din şcolile din România. Colaborarea dintre şcoli şi poliţie se poate stabili legal chiar în pachetul legislativ privind Educaţia care se află acum în dezbatere parlamentară în România”, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, potrivit sursei citate.

Sursa citată mai spune că prezenţa acestor poliţişti în şcolile din România nu ar afecta în niciun fel buna desfăşurare a actului educaţional şi nici nu ar fi de natură să lezeze în vreun fel drepturile şi libertăţile de care se bucură elevii sau cadrele didactice.

Din contră, o asemenea măsură nu ar face decât să garanteze un climat de siguranţă. Acest demers ar necesita, în mod clar, fonduri suplimentare şi o creştere a numărului angajaţilor din Poliţie, dar PMP consideră că se poate găsi un consens politic în acest sens pentru asigurarea resurselor necesare.

„Abia în momentul în care şcolilor le va fi redat rolul educaţional, nu doar de instituţii unde parcăm copiii şi îi lăsăm să facă ce vor, vulnerabili în faţa unor elemente nocive, vom putea să avem un fundament solid pentru o reformă a învăţământului. Garantat, dacă această propunere a PMP ar fi implementată, nu am mai avea cazuri precum cele de la Ion Creangă sau de la Brebu din Prahova, unde o profesoară a fost batjocorită de propriii elevi. O astfel de măsură este congruentă cu ideea de prevenţie şi descurajare a unor fapte antisociale”, a concluzionat Tomac.

#Eugen Tomac #politist #Romania #scoala

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.