O vilă spectaculoasă situată pe insula Schwanenwerder, în apropiere de Berlin, a fost scoasă la vânzare pentru suma record de 78,8 milioane de euro, devenind cea mai scumpă proprietate rezidențială din Germania, relatează Bild.

Proiectată de faimosul birou de arhitectură Graft, care a colaborat și cu Brad Pitt, vila impresionează prin designul său futurist, asemănător unei punți de navă, și prin poziția privilegiată pe malul lacului Havel.

„Această proprietate uimitoare împinge granițele din toate punctele de vedere. Vederea de pe puntea principală asupra piscinei de 20 de metri și a lacului la apus este de neuitat”, susține agenția.

Cu o suprafață de 10.724 de metri pătrați, proprietatea dispune de 9 camere, 8 băi, o piscină de 20 de metri, o saună și un debarcader privat. Spațiul de locuit al casei este de 1.490 de metri pătrați. Construcția, finalizată în 2009, a fost învăluită în controverse legate de reglementările urbanistice și de presupusele legături cu Brad Pitt. S-a zvonit că proprietatea a fost construită la cererea lui Brad Pitt. Într-un interviu, se spune că starul de la Hollywood ar fi declarat că a vrut să se mute la Berlin împreună cu familia și că în prezent proiecta o casă lângă Potsdam.

Deși zvonurile au fost infirmate, vila rămâne un simbol al luxului exclusivist, fiind promovată de Christie’s Real Estate sub titlul „Icoană arhitecturală exclusivă pe Schwanenwerder cu vedere spre eternitate”. Adevărații proprietari ai vilei erau doi membri ai consiliului de administrație ai companiei de software multimedia Magix AG din Berlin.

Cu un peisaj spectaculos asupra lacului și a Pfaueninsel și Kladow, vila reprezintă un adevărat paradis al luxului, dar și o sursă de controverse politice și urbanistice.

Concret, proiectul de construcție al vilei a fost aprobat „fără a consulta consiliul raional și a ocolit procesele parlamentare”, potrivit sursei citate.

„Interesele proprietarilor au fost luate în considerare în mare măsură. Clădirea a lăsat o cicatrice în peisaj”, spune liderul grupului parlamentar al CDU, Torsten Hippe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#casa #Germania

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.