Jumătate din Europa şi regiunea mediteraneană erau afectate de secetă la începutul lunii iunie 2025, un record pentru această perioadă a anului, conform unei analize AFP a datelor de la Observatorul European al Secetei (EDO), transmite g4media.ro.

Acest procent de 50 la sută pentru perioada 1-10 iunie este semnificativ mai mare comparativ cu media de la începutul lunii iunie, de 33%, între 2012 (anul în care au început măsurătorile) şi 2024.

Cu toate acestea, nivelul secetei a scăzut uşor în comparaţie cu situaţia din mai, când 52% din Europa şi coastele mediteraneene erau afectate, un record.

Indicatorul de secetă de la observatorul programului european Copernicus, bazat pe observaţii satelitare, combină trei parametri: precipitaţiile, umiditatea solului şi starea vegetaţiei. Plecând de la acestea, sunt definite trei niveluri de secetă – monitorizare, avertizare, alertă.

Regiunile cele mai afectate de seceta de la începutul lunii iunie au fost în estul şi nordul Europei, precum şi nordul Magrebului. Şase ţări au avut peste 80% din terenuri afectate: Luxemburg (97%), Armenia (95%), Ciprul de Nord (91%), Belgia (91%), Cipru (87%) şi Regatul Unit (84%).

După căldura record din primăvară, Regatul Unit se confruntă în prezent cu impactul asupra rezervelor sale de apă, ceea ce stârneşte îngrijorări în rândul agricultorilor. Principalul sindicat agricol britanic, NFU, a solicitat investiţii pentru instalarea de rezervoare pentru stocarea apei direct în ferme, notează AFP. Seceta, care a afectat peste trei sferturi din ţară de la sfârşitul lunii martie, s-a agravat şi în această regiune, 15% din teritoriu fiind în prezent la nivel de alertă, adică înregistrând o dezvoltare anormală a vegetaţiei.

Belgia a fost lovită şi mai puternic, aproape o treime din teritoriul său fiind afectat. La fel ca şi Ucraina şi Belarus, cu peste un sfert din suprafaţa lor afectată.

În schimb, sudul Europei a fost relativ cruţat. După ploile foarte abundente de la începutul primăverii, seceta afecta, la începutul lunii iunie, 8% din Spania şi mai puţin de 1% din Portugalia. Procente semnificativ mai mici comparativ cu media din perioada 2012-2024 pentru această perioadă a anului, care a fost de 38%, respectiv 33%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #seceta #țări afectate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.