Directorul CIA, John Ratcliffe, a anunțat miercuri că agenția pe care o conduce a obținut „o serie de dovezi credibile” care indică faptul că programul nuclear al Teheranului a fost „grav avariat” în urma atacurilor țintite lansate recent de armata americană asupra facilităților nucleare iraniene.

Potrivit lui Ratcliffe, aceste dovezi includ „informații noi provenite de la o sursă/metodă istoric fiabilă”, conform cărora mai multe facilități nucleare-cheie ale Iranului au fost complet distruse, reconstrucția lor urmând să dureze „mai mulți ani”.

Declarația sa survine la o zi după ce presa americană a publicat o analiză preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, întocmită la 24 de ore de la atacuri, conform căreia bombardamentele au întârziat doar cu câteva luni capacitatea Iranului de a produce o armă nucleară.

Casa Albă a respins această evaluare, numind-o „eronată”.

Președintele Donald Trump a declarat miercuri că SUA „au ras” siturile nucleare iraniene și că programul nuclear al Teheranului a fost dat înapoi „cu zeci de ani”. El a respins ferm scurgerea raportului în presă și a pus la îndoială concluziile sale. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a sugerat că în spatele scurgerii se află un „motiv politic”.

La rândul său, șefa Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a scris pe platforma X că „noi informații” confirmă afirmațiile președintelui: facilitățile nucleare ale Iranului ar fi fost distruse în atacuri. Ea a adăugat că, dacă Iranul va decide să reconstruiască aceste obiective (Natanz, Fordow, Esfahan), procesul ar putea dura „ani de zile”.

Controverse privind amploarea pagubelor

În ciuda acestor declarații, impactul real al atacurilor rămâne incert. Conform raportului preliminar scurs presei, bombardamentele nu ar fi distrus complet centrifugele pentru îmbogățirea uraniului sau stocurile existente. În schimb, au fost blocate intrările în anumite instalații, fără a afecta grav camerele subterane. Raportul estimează că programul nuclear a fost întârziat cu doar câteva luni.

Președintele Trump a calificat raportul drept „foarte neconcludent” și a declarat că programul iranian „a fost dat înapoi cu decenii” și că „nu cred că-l vor mai relua vreodată”.

El a comparat impactul atacului american cu bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, precizând totuși că „nu vrea să folosească aceste exemple”, dar consideră că operațiunea a fost decisivă pentru încheierea conflictului dintre Israel și Iran. Armistițiul dintre cele două părți, semnat marți, pare să fie respectat până în prezent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Operațiunea „Midnight Hammer” – atacul decisiv

Întrucât facilități precum Fordow sunt amplasate adânc sub pământ (aproximativ 80 de metri), Israelul a avut nevoie de implicarea SUA, neavând bombe anti-buncăr suficient de puternice.

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, SUA au lansat „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții” („Midnight Hammer”), vizând instalațiile de îmbogățire a uraniului de la Fordow, Natanz și Isfahan.

Au fost folosite 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete Tomahawk și peste 125 de avioane militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2. Imaginile din satelit indică apariția a cel puțin șase cratere masive deasupra uzinei de la Fordow.

Cu toate acestea, nu este clar dacă Iranul a reușit anterior atacurilor să evacueze uraniul îmbogățit din instalații și să-l mute într-o locație sigură.

#atac #Iran #Israel #rachete

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.