Directorul CIA, John Ratcliffe, a anunțat miercuri că agenția pe care o conduce a obținut „o serie de dovezi credibile” care indică faptul că programul nuclear al Teheranului a fost „grav avariat” în urma atacurilor țintite lansate recent de armata americană asupra facilităților nucleare iraniene.

Potrivit lui Ratcliffe, aceste dovezi includ „informații noi provenite de la o sursă/metodă istoric fiabilă”, conform cărora mai multe facilități nucleare-cheie ale Iranului au fost complet distruse, reconstrucția lor urmând să dureze „mai mulți ani”.

Declarația sa survine la o zi după ce presa americană a publicat o analiză preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, întocmită la 24 de ore de la atacuri, conform căreia bombardamentele au întârziat doar cu câteva luni capacitatea Iranului de a produce o armă nucleară.

Casa Albă a respins această evaluare, numind-o „eronată”.

Președintele Donald Trump a declarat miercuri că SUA „au ras” siturile nucleare iraniene și că programul nuclear al Teheranului a fost dat înapoi „cu zeci de ani”. El a respins ferm scurgerea raportului în presă și a pus la îndoială concluziile sale. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a sugerat că în spatele scurgerii se află un „motiv politic”.

La rândul său, șefa Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a scris pe platforma X că „noi informații” confirmă afirmațiile președintelui: facilitățile nucleare ale Iranului ar fi fost distruse în atacuri. Ea a adăugat că, dacă Iranul va decide să reconstruiască aceste obiective (Natanz, Fordow, Esfahan), procesul ar putea dura „ani de zile”.

Controverse privind amploarea pagubelor

În ciuda acestor declarații, impactul real al atacurilor rămâne incert. Conform raportului preliminar scurs presei, bombardamentele nu ar fi distrus complet centrifugele pentru îmbogățirea uraniului sau stocurile existente. În schimb, au fost blocate intrările în anumite instalații, fără a afecta grav camerele subterane. Raportul estimează că programul nuclear a fost întârziat cu doar câteva luni.

Președintele Trump a calificat raportul drept „foarte neconcludent” și a declarat că programul iranian „a fost dat înapoi cu decenii” și că „nu cred că-l vor mai relua vreodată”.

El a comparat impactul atacului american cu bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, precizând totuși că „nu vrea să folosească aceste exemple”, dar consideră că operațiunea a fost decisivă pentru încheierea conflictului dintre Israel și Iran. Armistițiul dintre cele două părți, semnat marți, pare să fie respectat până în prezent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Operațiunea „Midnight Hammer” – atacul decisiv

Întrucât facilități precum Fordow sunt amplasate adânc sub pământ (aproximativ 80 de metri), Israelul a avut nevoie de implicarea SUA, neavând bombe anti-buncăr suficient de puternice.

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, SUA au lansat „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții” („Midnight Hammer”), vizând instalațiile de îmbogățire a uraniului de la Fordow, Natanz și Isfahan.

Au fost folosite 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete Tomahawk și peste 125 de avioane militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2. Imaginile din satelit indică apariția a cel puțin șase cratere masive deasupra uzinei de la Fordow.

Cu toate acestea, nu este clar dacă Iranul a reușit anterior atacurilor să evacueze uraniul îmbogățit din instalații și să-l mute într-o locație sigură.

#atac #Iran #Israel #rachete

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.