Directorul CIA, John Ratcliffe, a anunțat miercuri că agenția pe care o conduce a obținut „o serie de dovezi credibile” care indică faptul că programul nuclear al Teheranului a fost „grav avariat” în urma atacurilor țintite lansate recent de armata americană asupra facilităților nucleare iraniene.

Potrivit lui Ratcliffe, aceste dovezi includ „informații noi provenite de la o sursă/metodă istoric fiabilă”, conform cărora mai multe facilități nucleare-cheie ale Iranului au fost complet distruse, reconstrucția lor urmând să dureze „mai mulți ani”.

Declarația sa survine la o zi după ce presa americană a publicat o analiză preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, întocmită la 24 de ore de la atacuri, conform căreia bombardamentele au întârziat doar cu câteva luni capacitatea Iranului de a produce o armă nucleară.

Casa Albă a respins această evaluare, numind-o „eronată”.

Președintele Donald Trump a declarat miercuri că SUA „au ras” siturile nucleare iraniene și că programul nuclear al Teheranului a fost dat înapoi „cu zeci de ani”. El a respins ferm scurgerea raportului în presă și a pus la îndoială concluziile sale. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a sugerat că în spatele scurgerii se află un „motiv politic”.

La rândul său, șefa Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a scris pe platforma X că „noi informații” confirmă afirmațiile președintelui: facilitățile nucleare ale Iranului ar fi fost distruse în atacuri. Ea a adăugat că, dacă Iranul va decide să reconstruiască aceste obiective (Natanz, Fordow, Esfahan), procesul ar putea dura „ani de zile”.

Controverse privind amploarea pagubelor

În ciuda acestor declarații, impactul real al atacurilor rămâne incert. Conform raportului preliminar scurs presei, bombardamentele nu ar fi distrus complet centrifugele pentru îmbogățirea uraniului sau stocurile existente. În schimb, au fost blocate intrările în anumite instalații, fără a afecta grav camerele subterane. Raportul estimează că programul nuclear a fost întârziat cu doar câteva luni.

Președintele Trump a calificat raportul drept „foarte neconcludent” și a declarat că programul iranian „a fost dat înapoi cu decenii” și că „nu cred că-l vor mai relua vreodată”.

El a comparat impactul atacului american cu bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, precizând totuși că „nu vrea să folosească aceste exemple”, dar consideră că operațiunea a fost decisivă pentru încheierea conflictului dintre Israel și Iran. Armistițiul dintre cele două părți, semnat marți, pare să fie respectat până în prezent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Operațiunea „Midnight Hammer” – atacul decisiv

Întrucât facilități precum Fordow sunt amplasate adânc sub pământ (aproximativ 80 de metri), Israelul a avut nevoie de implicarea SUA, neavând bombe anti-buncăr suficient de puternice.

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, SUA au lansat „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții” („Midnight Hammer”), vizând instalațiile de îmbogățire a uraniului de la Fordow, Natanz și Isfahan.

Au fost folosite 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete Tomahawk și peste 125 de avioane militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2. Imaginile din satelit indică apariția a cel puțin șase cratere masive deasupra uzinei de la Fordow.

Cu toate acestea, nu este clar dacă Iranul a reușit anterior atacurilor să evacueze uraniul îmbogățit din instalații și să-l mute într-o locație sigură.

#atac #Iran #Israel #rachete

Christa Pike, condamnată la moarte în urmă cu aproape trei decenii, a supraviețuit celor două doze de pentobarbital administrate miercuri în Tennessee. Execuția ei, prima a unei femei din acest stat în peste 200 de ani, nu a fost dusă la capăt, informează EFE.

Procedura a început după ce Curtea Supremă a SUA a respins suspendarea emisă cu câteva ore mai devreme de o curte federală de apel.

Potrivit martorilor, Pike a rămas trează în prima fază, a vorbit cu oficialii și a cântat împreună cu ghidul ei spiritual. După a doua doză, jurnaliștii au auzit-o respirând și au văzut-o mișcând capul. Respirația ei s-a auzit aproape o oră, până când martorii au fost scoși din încăpere. Ulterior, o ambulanță a plecat din penitenciar cu sirenele pornite, transmite agerpres.ro.

Avocații lui Pike spun că femeia primește tratament la spital și că nu se știe în ce stare este. Ei au acuzat statul că a eșuat „din nou în a efectua o execuție legală” și au vorbit despre „dificultăți de acces la vene, vene rupte, pentobarbital degradat”.

Protocolul din Tennessee prevede o doză inițială de pentobarbital și o a doua, dacă prima nu are efect. Instrucțiunile nu spun însă ce se întâmplă dacă persoana rămâne în viață după ambele. Departamentul de Corecție susține că protocolul a fost respectat și că substanța a fost „eficientă pe tot parcursul procedurii”. Încă nu se știe dacă eșecul a ținut de medicament, de accesul intravenos sau de altceva.

Guvernatorul Bill Lee, care luni a respins cererile de comutare a pedepsei lui Pike, a suspendat toate execuțiile programate în 2026 și a cerut o anchetă „amănunțită”. Următoarea, a lui Gary Wayne Sutton, era programată pe 3 decembrie.

Sentința la moarte rămâne în vigoare, dar o nouă dată a execuției nu a fost anunțată.

Pike a fost condamnată în 1996 pentru uciderea Colleen Slemmer, o colegă în vârstă de 19 ani din programul Job Corps din Knoxville. Avea 18 ani când a comis crima. Ultima femeie executată în SUA a fost Amber McLaughlin, în Missouri, în 2023.