Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Seceta, următoarea „pandemie”? Un val de caniculă a cuprins Europa. Ce va fi la noi

19 Iun. 2022, 10:34
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
19 Iun. 2022, 10:34 // Societate //  Realitatea.md

Un val de caniculă va lovi de săptămâna viitoare România, Grecia și Bulgaria, avertizează meteorologii. Căldura excesivă a afectat în ultimele zile mai multe țări din vest, printre care Spania, Franța și Statele Unite. ONU a avertizat că seceta va fi următoarea mare problemă cu care se va confrunta toată omenirea. Pentru Republica Moldova nu a fost emisă încă nicio avertizare. Deocamdată duminică, 19 iunie curent, maximele termice vor atinge +29 grade Celsius.

Fermierii din Italia au avertizat că recoltele vor fi afectate, în condițiile în care nivelul apei din râul Po a scăzut cu aproape trei sferturi față de mediile sezoniere.

Seceta ar putea deveni următoarea mare problemă cu care se va confrunta omenirea. Avertismentul vine de la ONU, care cere măsuri urgente în privința gestionării apei şi terenurilor. „Nu există niciun vaccin care să vindece această pandemie”, a declarat unul dintre oficialii Națiunilor Unite.

Secretarul executiv al Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD), Ibrahim Thiaw, a spus, la o conferință în Madrid că jumătate din populaţia lumii ar urma să se confrunte cu o lipsă gravă a apei în următorii opt ani. „Nu există niciun loc pe pământ unde să te ascunzi… Nicio ţară, săracă sau bogată, nu este în siguranţă”, a avertizat el.

Pentru spanioli este deja o vară de coșmar. Au parte încă din iunie de incendii de proporții, care fac ravagii în mai multe regiuni, din nord, centru și sud. Zeci de mii de hectare de vegetație s-au făcut scrum în câteva zile, iar la asta au contribuit și cele 43 de grade Celsius înregistrate. Mii de oameni au fost evacuați și sute de pompieri încearcă să oprească înaintarea flăcărilor.

De vină este un val de aer cald care vine din nordul Africii.

Este mult prea cald pentru această perioadă a anului, în care canicula a colorat în portocaliu și roșu harta Europei Occidentale.  În afara Spaniei, Marea Britanie, Franța și Belgia au parte și ele de temperaturi neobișnuit de ridicate. În Regatul Unit, de exemplu, serviciul de sănătate s-a pregătit pentru o creștere a numărului de pacienți.

Francezii suferă și ei din cauza căldurii. Este cea mai timpurie caniculă din istorie în Hexagon, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius și zeci de departamente plasate sub cod portocaliu. În alte regiuni a fost instituit chiar codul roșu, ceea ce a însemnat și anularea mai multor evenimente sportive și culturale.

Dincolo de Canalul Mânecii, britanicii se confruntă și ei cu temperaturi neobișnuit de ridicate. Vineri a fost cea mai călduroasă zi a anului în regat, pentru a treia zi consecutiv. Au fost peste 32 de grade Celsius în unele zone.

Valul de căldură ajunge în România.

„Este posibil ca începând de săptămâna viitoare să înregistrăm în România primele zile cu temperaturi care să atingă și să depășească 35 de grade, ceea ce înseamnă că vom avea caniculă. Temperaturile vor depăși 35 de grade începând din partea de vest a țării, deci în Câmpia Română, după care și în zonele sudice este posibil ca spre finalul săptămânii, până în 27 iunie, să consemnăm valori de până la 37-38 de grade Celsius. Dacă se va impune, pentru anumite zone, în funcție de atingerea recordurilor climatice, luăm în considerare emiterea – și nu trebuie să excludem niciodată această posibilitate – de coduri pentru caniculă”, a declarat sâmbătă la Digi24 Elena Mateescu, directorul ANM.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!