Ultimii șapte ani au fost cei mai călduroși șapte ani înregistrați pe planetă de când se fac măsurători, arată noile date furnizate de serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că temperatura Pământului continuă să crească ca urmare a emisiilor de combustibili fosili generați în atmosferă, notează CNN.

Serviciul Copernicus, care urmărește temperatura globală și alți indicatori climatici, a constatat că 2021 a fost al cincilea cel mai cald an înregistrat vreodată.

Deși tendința pe termen lung este în creștere, sunt așteptate fluctuații anuale ale temperaturii globale, în principal din cauza condițiilor meteorologice la scară largă și a curenţilor oceanici, cum ar fi El Niño și La Niña. Primul fenomen generează anomalii climatice pe întreaga planetă, îndeosebi în zonele tropicale. Cel de-a doilea curent produce revenirea la normalitate, când apele se răcesc și urmează perioade de secetă și vânt.

„Lucrul cu adevărat important este să nu ne focusăm doar pe tendințele dintr-un anumit an, ci mai degrabă să vedem imaginea de ansamblu a temperaturilor care cresc continuu. Această încălzire continuă nu înseamnă că fiecare an va fi mai cald decât precedentul”, a declarat Freja Vamborg, cercetătoare științifică în cadrul Copernicus.

Experții Copernicus au spus că, în ultimii șapte ani, temperatura medie anuală a Pământului a fost cu 1,1 până la 1,2 grade Celsius peste nivelurile dinaintea revoluției industriale, măsurate între 1850 și 1900.

Prin urmare, experții climatici avertizează că omenirea a reușit să parcurgă 73% din drumul până la pragul de limitare a temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. De altfel, climatologii susțin că planeta trebuie să rămână sub acest prag pentru a fi evitate cele mai grave catastrofe climatice.

Kim Cobb, directorul Programului de Schimbare Globală la Institutul de Tehnologie din Georgia, a declarat că o încălzire de 1,1 grade Celsius este o estimare potrivită.

„Este foarte corect să spunem că lumea este mai caldă cu 1,1 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, deoarece ultima jumătate a ultimului deceniu a fost mai caldă decât prima jumătate”, a declarat Cobb pentru CNN.

2021 a fost un avertisment

2021 au arătat foarte clar că lumea simte deja efecte fără precedent ale crizei climatice pentru care mulți nu sunt pregătiți, inclusiv evenimente de topire semnificative în regiunea arctică, inundații mortale, valuri de căldură fără precedent și secete istorice.

Copernicus a constatat, de asemenea, că concentrațiile globale de gaze cu efect de seră – cauza principală a crizei climatice și a dezastrelor care se agravează – au continuat să crească.

„2021 a fost încă un an cu temperaturi extreme, cu cea mai călduroasă vară în Europa, valuri de căldură în Mediterană, ca să nu mai vorbim de temperaturile nemaiîntâlnit de ridicate din America de Nord”, a spus, la conferința de presă de prezentare a raportului, directorul C3S, Carlo Buontempo, adăugând că „aceste evoluții sunt un memento sumbru al necesității să ne schimbăm modul de viață, să facem pași decisivi și eficienți spre o societate sustenabilă și să luăm măsuri pentru reducerea emisiilor nete de carbon”.

Temperatura medie a Pământului este de 1,1 grade Celsius peste era preindustrială

În 2015, liderii mondiali au convenit la conferința ONU pentru schimbări climatice de la Paris să țină seama de avertismentele oamenilor de știință și să limiteze creșterea rapidă a temperaturii Pământului la sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cu un obiectiv preferat de sub 1,5 grade Celsius.

Acest prag poate să nu pară îngrijorător, dar oamenii de știință de la NASA spun că este similar cu modul în care o creștere cu 1 sau 2 grade a temperaturii corpului uman poate duce la febră. Cu fiecare fracțiune de grad de încălzire, boala se agravează odată cu creșterea probabilității de a necesita spitalizare.

Pentru planetă, oamenii de știință urmăresc creșterea temperaturii Pământului față de valoarea de bază de la începutul Revoluției Industriale de la mijlocul până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când oamenii au intensificat arderea combustibililor fosili precum cărbunele și petrolul.

Kim Cobb a spus că cele mai recente cercetări privind clima evidențiază consecințe în cascadă, care ar amenința fiecare aspect și necesitate de pe Pământ, inclusiv biodiversitatea, apa dulce și aprovizionarea cu alimente.

„Abia am depășit pragul de 1 grad Celsius față de era preindustrială și, totuși, nu scăpăm de o serie aproape constantă de fenomene meteorologice extreme și climatice”, a declarat Cobb pentru CNN. „Cu rare excepții, aceste fenomene meteo extreme pot fi asociate în definitiv de încălzirea globală cauzată de om. În viitor, ar trebui să ne așteptăm ca frecvența și severitatea unor astfel de fenomene meteorologice extreme să crească, provocând pagube enorme asupra societăților din întreaga lume”, a avertizat directorul Programului de Schimbare Globală la Institutul de Tehnologie din Georgia.

În 2021, aproape fiecare colț al lumii a simțit efectele faptului că planeta se încălzește rapid. Cercetătorii de la Copernicus au indicat câteva regiuni care au înregistrat cele mai multe temperaturi peste medie în 2021:

vestul SUA și Canada până la Groenlanda,
zone mari din Africa centrală și de nord,
Orientul Mijlociu.

Conform serviciului Copernicus al Uniunii Europene, Europa a avut parte în 2021 de cea mai călduroasă vară înregistrată până în prezent, temperaturile depăşind uşor precedentele două cele mai ridicate valori consemnate în perioada iunie-august.

De asemenea, fenomenelele meterologice severe s-au intesificat, făcând ravagii pe tot continentul, de la inundațiile mortale din Germania, Belgia și Olanda până la incendiile intense din estul și centrul Mediteranei.

În America de Nord, serviciul Copernicus a constatat perioade de abateri incredibile de temperatură față de normalul perioadei. Punctul culminant a fost înregistrat de valul de căldură din Pacificul de Nord-Vest și Columbia Britanică. De asemenea, a remarcat impactul pe scară largă al incendiului Dixie, al doilea cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în California, care a degajat un fum dăunător pe tot continentul.

Pe măsură ce efectele încălzirii globale și amplifică, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU a concluzionat în august 2021 că singura modalitate de a opri tendința alarmantă a creșterii temperaturii medii globale este reducerea profundă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Inversarea încălzirii globale, un motiv pentru care merită să lupți

În noiembrie, Climate Action Tracker, un grup internațional de cercetare cu scopul de a monitoriza acțiunile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a avertizat că lumea se îndreaptă către o încălzire globală de 2,4 grade Celsius până în 2100, dacă nu și mai mult, în ciuda angajamentelor noi și actualizate ale țărilor în materie de climă, inclusiv cele făcute la COP 26, conferința ONU privind schimbările climatice de la Glasgow.

De asemenea, experții climatici au avertizat în cadrul COP26 că emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial în 2030 vor fi de aproximativ două ori mai mari decât cele necesare pentru limitarea încălzirii globale la 1.5 de grad e Celsius peste nivelurile preindustriale.

Angajamente climatice ale statelor lumii nu sunt suficiente şi vor duce la o încălzire a planetei noastre cu 2,7 grade Celsius, sau cu 2,1 grade Celsius în cel mai bun caz, până la sfârșitul acestui secol, dacă sunt luate în calcul promisiunile privind neutralitatea carbonului, potrivit celor estimărilor formulate de ONU şi publicate în cadrul COP26. În acel moment, planeta ar fi în stare critică.

Raportul Copernicus publicat luni a constatat că emisiile de carbon au continuat să reprezinte o tendință precipitată în 2021, în ciuda pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor implicite. Emisiile de metan, un gaz cu efect de seră de aproximativ 80 ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt, au continuat să crească „foarte substanțial” anul trecut.

Freja Vamborg, cercetătoare științifică în cadrul Copernicus, a subliniat că raportul servește drept îndrumător că creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră este ceea ce alimentează încălzirea rapidă a planetei. Aceasta a mai spus că „tendința de creștere a temperaturii medii globale va continua să prindă tot mai mult contur, pe măsură ce vom continua să emitem gaze cu efect de seră”.

Răsplata umanității pentru oprirea creșterii temperaturii medii globale la pragul de 1.5 grade Celsius, a afirmat Cobb, ar trebui să fie mai mult decât suficientă pentru a provoca acțiuni îndrăznețe și colective. Alegerea de a limita emisiile de combustibili fosili la acel punct ar putea „răci planeta în a doua jumătate a acestui secol”

„Ideea că am putea trăi pentru a vedea o inversare a încălzirii globale este un model de inspirație”, a spus Cobb, subliniind și că acesta „este un viitor pentru care merită să lupți”.

#2021 #clima #incalzirea globala

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.