Curs valutar
  • EUR
    20.6391
    -0.0528%
  • USD
    18.0200
    0.0261%
  • RUB
    0.2347
    -2.2156%
  • RON
    4.1752
    -0.0431%
  • UAH
    0.6443
    -0.7605%

2021 a fost al cincilea cel mai cald an înregistrat vreodată. E clar că suntem în pericol!

11 Ian. 2022, 10:21
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
11 Ian. 2022, 10:21 // Life //  Realitatea.md

Ultimii șapte ani au fost cei mai călduroși șapte ani înregistrați pe planetă de când se fac măsurători, arată noile date furnizate de serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că temperatura Pământului continuă să crească ca urmare a emisiilor de combustibili fosili generați în atmosferă, notează CNN. 

Serviciul Copernicus, care urmărește temperatura globală și alți indicatori climatici, a constatat că 2021 a fost al cincilea cel mai cald an înregistrat vreodată.

Deși tendința pe termen lung este în creștere, sunt așteptate fluctuații anuale ale temperaturii globale, în principal din cauza condițiilor meteorologice la scară largă și a curenţilor oceanici, cum ar fi El Niño și La Niña. Primul fenomen generează anomalii climatice pe întreaga planetă, îndeosebi în zonele tropicale. Cel de-a doilea curent produce revenirea la normalitate, când apele se răcesc și urmează perioade de secetă și vânt.

„Lucrul cu adevărat important este să nu ne focusăm doar pe tendințele dintr-un anumit an, ci mai degrabă să vedem imaginea de ansamblu a temperaturilor care cresc continuu. Această încălzire continuă nu înseamnă că fiecare an va fi mai cald decât precedentul”, a declarat Freja Vamborg, cercetătoare științifică în cadrul Copernicus.

Experții Copernicus au spus că, în ultimii șapte ani, temperatura medie anuală a Pământului a fost cu 1,1 până la 1,2 grade Celsius peste nivelurile dinaintea revoluției industriale, măsurate între 1850 și 1900.

Prin urmare, experții climatici avertizează că omenirea a reușit să parcurgă 73% din drumul până la pragul de limitare a temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. De altfel, climatologii susțin că planeta trebuie să rămână sub acest prag pentru a fi evitate cele mai grave catastrofe climatice.

Kim Cobb, directorul Programului de Schimbare Globală la Institutul de Tehnologie din Georgia, a declarat că o încălzire de 1,1 grade Celsius este o estimare potrivită.

„Este foarte corect să spunem că lumea este mai caldă cu 1,1 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, deoarece ultima jumătate a ultimului deceniu a fost mai caldă decât prima jumătate”, a declarat Cobb pentru CNN.

2021 a fost un avertisment 

2021 au arătat foarte clar că lumea simte deja efecte fără precedent ale crizei climatice pentru care mulți nu sunt pregătiți, inclusiv evenimente de topire semnificative în regiunea arctică, inundații mortale, valuri de căldură fără precedent și secete istorice.

Copernicus a constatat, de asemenea, că concentrațiile globale de gaze cu efect de seră – cauza principală a crizei climatice și a dezastrelor care se agravează – au continuat să crească.

„2021 a fost încă un an cu temperaturi extreme, cu cea mai călduroasă vară în Europa, valuri de căldură în Mediterană, ca să nu mai vorbim de temperaturile nemaiîntâlnit de ridicate din America de Nord”, a spus, la conferința de presă de prezentare a raportului, directorul C3S, Carlo Buontempo, adăugând că „aceste evoluții sunt un memento sumbru al necesității să ne schimbăm modul de viață, să facem pași decisivi și eficienți spre o societate sustenabilă și să luăm măsuri pentru reducerea emisiilor nete de carbon”.

Temperatura medie a Pământului este de 1,1 grade Celsius peste era preindustrială

În 2015, liderii mondiali au convenit la conferința ONU pentru schimbări climatice de la Paris să țină seama de avertismentele oamenilor de știință și să limiteze creșterea rapidă a temperaturii Pământului la sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cu un obiectiv preferat de sub 1,5 grade Celsius.

Acest prag poate să nu pară îngrijorător, dar oamenii de știință de la NASA spun că este similar cu modul în care o creștere cu 1 sau 2 grade a temperaturii corpului uman poate duce la febră. Cu fiecare fracțiune de grad de încălzire, boala se agravează odată cu creșterea probabilității de a necesita spitalizare.

Pentru planetă, oamenii de știință urmăresc creșterea temperaturii Pământului față de valoarea de bază de la începutul Revoluției Industriale de la mijlocul până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când oamenii au intensificat arderea combustibililor fosili precum cărbunele și petrolul.

Kim Cobb a spus că cele mai recente cercetări privind clima evidențiază consecințe în cascadă,  care ar amenința fiecare aspect și necesitate de pe Pământ, inclusiv biodiversitatea, apa dulce și aprovizionarea cu alimente.

„Abia am depășit pragul de 1 grad Celsius față de era preindustrială și, totuși, nu scăpăm de o serie aproape constantă de fenomene meteorologice extreme și climatice”, a declarat Cobb pentru CNN. „Cu rare excepții, aceste fenomene meteo extreme pot fi asociate în definitiv de încălzirea globală cauzată de om. În viitor, ar trebui să ne așteptăm ca frecvența și severitatea unor astfel de fenomene meteorologice extreme să crească, provocând pagube enorme asupra societăților din întreaga lume”, a avertizat directorul Programului de Schimbare Globală la Institutul de Tehnologie din Georgia.

În 2021, aproape fiecare colț al lumii a simțit efectele faptului că planeta se încălzește rapid. Cercetătorii de la Copernicus au indicat câteva regiuni care au înregistrat cele mai multe temperaturi peste medie în 2021:

  • vestul SUA și Canada până la Groenlanda,
  • zone mari din Africa centrală și de nord,
  • Orientul Mijlociu.

Conform serviciului Copernicus al Uniunii Europene, Europa a avut parte în 2021 de cea mai călduroasă vară înregistrată până în prezent, temperaturile depăşind uşor precedentele două cele mai ridicate valori consemnate în perioada iunie-august.

De asemenea, fenomenelele meterologice severe s-au intesificat, făcând ravagii pe tot continentul, de la inundațiile mortale din Germania, Belgia și Olanda până la incendiile intense din estul și centrul Mediteranei.

În America de Nord, serviciul Copernicus a constatat perioade de abateri incredibile de temperatură față de normalul perioadei. Punctul culminant a fost înregistrat de valul de căldură din Pacificul de Nord-Vest și Columbia Britanică. De asemenea, a remarcat impactul pe scară largă al incendiului Dixie, al doilea cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în California, care a degajat un fum dăunător pe tot continentul.

Pe măsură ce efectele încălzirii globale și amplifică, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU a concluzionat în august 2021 că singura modalitate de a opri tendința alarmantă a creșterii temperaturii medii globale este reducerea profundă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Inversarea încălzirii globale, un motiv pentru care merită să lupți

În noiembrie, Climate Action Tracker, un grup internațional de cercetare cu scopul de a monitoriza acțiunile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a avertizat că lumea se îndreaptă către o încălzire globală de 2,4 grade Celsius până în 2100, dacă nu și mai mult, în ciuda angajamentelor noi și actualizate ale țărilor în materie de climă, inclusiv cele făcute la COP 26, conferința ONU privind schimbările climatice de la Glasgow.

De asemenea, experții climatici au avertizat în cadrul COP26 că emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial în 2030 vor fi de aproximativ două ori mai mari decât cele necesare pentru limitarea încălzirii globale la 1.5 de grad e Celsius peste nivelurile preindustriale.

Angajamente climatice ale statelor lumii nu sunt suficiente şi vor duce la o încălzire a planetei noastre cu 2,7 grade Celsius, sau cu 2,1 grade Celsius în cel mai bun caz, până la sfârșitul acestui secol, dacă sunt luate în calcul promisiunile privind neutralitatea carbonului, potrivit celor estimărilor formulate de ONU şi publicate în cadrul COP26. În acel moment, planeta ar fi în stare critică.

Raportul Copernicus publicat luni a constatat că emisiile de carbon au continuat să reprezinte o tendință precipitată în 2021, în ciuda pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor implicite. Emisiile de metan, un gaz cu efect de seră de aproximativ 80 ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt, au continuat să crească „foarte substanțial” anul trecut.

Freja Vamborg, cercetătoare științifică în cadrul Copernicus, a subliniat că raportul servește drept îndrumător că creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră este ceea ce alimentează încălzirea rapidă a planetei. Aceasta a mai spus că „tendința de creștere a temperaturii medii globale va continua să prindă tot mai mult contur, pe măsură ce vom continua să emitem gaze cu efect de seră”.

Răsplata umanității pentru oprirea creșterii temperaturii medii globale la pragul de 1.5 grade Celsius, a afirmat Cobb, ar trebui să fie mai mult decât suficientă pentru a provoca acțiuni îndrăznețe și colective. Alegerea de a limita emisiile de combustibili fosili la acel punct ar putea „răci planeta în a doua jumătate a acestui secol”

„Ideea că am putea trăi pentru a vedea o inversare a încălzirii globale este un model de inspirație”, a spus Cobb, subliniind și că acesta „este un viitor pentru care merită să lupți”.

Realitatea Live

17 Ian. 2022, 17:54
 // Categoria: Societate // Autor:  Valentina Buză
17 Ian. 2022, 17:54 // Societate //  Valentina Buză

Pentru a putea fi reciclați, primăria municipiului Chișinău atenționează cetățenii referitor la necesitatea depozitării separate a brazilor care au fost utilizați în perioada sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou.

Astfel, în perioada 17-22 ianuarie 2022, resturile vegetale vor fi stocate în preajma platformelor de colectare a deșeurilor menajere (nu în containere), urmând ca serviciile specializate din cadrul Primăriei să-i transporte la o platformă din str. Lunca Bâcului, 24 (în preajma Stației de Epurare).

De menționat că, rumegușul de brad va fi utilizat ulterior pentru compost.

Totodată, Î.M. Regia „Autosalubritate” îndeamnă cetățenii să nu arunce brazii în containerele pentru deșeuri menajere solide, pentru că astfel nu vor putea fi reciclați, fiind transformați în masă neutilizabilă.

„Brazii uscați trebuie depozitați separat, pentru ca ulterior să poată fi folosiți în calitate de îngrășământ organic pentru plante, la fertilizarea solului”.

 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală