Sechestre, în valoare de circa 17 000 000 de lei, au fost aplicate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a CNA în mai multe dosare de îmbogățire ilicită. Informația a fost prezentată în cadrul unui raport al ARBI care vizează dosarele pornite pe numele unor funcționari, bănuiți sau învinuiți de îmbogățire ilicită.

Printre figuranții cauzelor sunt funcționari publici, inclusiv procurori, judecători, polițiști, vameși, primari și inspectori fiscali. În adresa ARBI au fost expediate delegații în privința unui fost deputat, a unui ex-membru al Guvernului, dar și a unui ofițer al CNA.

Potrivit informației, agenția a recepționat, spre executare, 20 de delegații în privința bănuiților, iar ordonatori ai delegațiilor menționate sunt organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție, PCCOCS și Procuratura Generală. În cadrul acestora, ARBI a aplicat sechestre pe 10 imobile, pe două autoturisme de lux, de model Mercedes și Skoda, pe un teren de construcții, un cont bancar și pe alte tipuri de bunuri.

Informația prezentată în raport conține date referitoare exclusiv la dosarele de îmbogățire ilicită și vizează o perioadă de 3 ani (2019-2021).

În prezent, Agenția desfășoară investigații financiare paralele în cadrul a 10 delegații în privința a zece foști funcționari publici și a persoanelor afiliate acestora.

ARBI precizează că procesul de recuperare a bunurilor infracționale va fi finalizat odată cu adoptarea, de către instanța de judecată, a deciziei de confiscare. Pasul final al procesului de recuperare sau vânzarea obiectelor confiscate este realizat de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

#ARBI #imbogatire ilicita #magistrati #politisti #procurori

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.