Procesul amalgamării voluntare va începe în anul 2024, iar dacă va avea succes ar putea fi exclusă etapa amalgamării normative. O spune secretarul general al Guvernului, Artur Mija, potrivit căruia comasarea benevolă a localităților va fi consultată cu autoritățile publice locale și cu cetățenii, iar entitățile care vor accepta amalgamarea voluntară vor primi sprijin financiar din bugetul de stat, notează ipn.md.

Potrivit proiectului de lege votat în prima lectură, amalgamarea voluntară presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor localități de nivelul I pentru a consolida capacitatea lor administrativă și a presta servicii publice de calitate cetățenilor. Secretarul general al Guvernului spune că autoritățile vor demara o amplă campanie de informare a cetățenilor privind beneficiile comasării localităților, iar procesul amalgamării voluntare va începe în 2024.

„În procesul de amalgamare voluntară pe lângă faptul că vom consulta asociațiile primarilor, primarii, ne dorim să avem o campanie de consultare a cetățenilor. Amalgamarea începe din 2024. Acum proiectul de lege este în Parlament, a fost votat în lectura întâi. Durează până se votează în lectura a doua. Guvernul trebuie să mai facă încă cel puțin două regulamente. Primul regulament va explica foarte clar care este procedura pas cu pas a amalgamării și cum sunt repartizate beneficiile financiare. Al doilea regulament va viza tot ce înseamnă dreptul de proprietate. Când două localități decid amalgamarea și urmează să aibă o primărie în localitatea X, automat localitatea X absoarbe persoana juridică a celeilalte foste primării. Și atunci trebuie să fie un proces de transfer a proprietăților, contractelor”, a spus secretarul general al Guvernului, Artur Mija.

Amalgamarea voluntară va fi sprijinită financiar de către Guvern. Potrivit proiectului de lege, vor fi alocați bani, timp de 7 ani, pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru susținerea bugetelor localităților amalgamate.

„Ne dorim ca această amalgamare voluntară să reușească și vrem să facem un sistem de stimulare bun. Dacă oamenii vor vedea beneficii din amalgamarea voluntară, s-ar putea să nu existe premise pentru a trece la o altă etapă. Există o teamă de necunoscut, există o experiență dureroasă de la fosta reformă și există un apetit al forțelor politice de a exploata politic o eventuală decizie de amalgamare normativă. Din aceste considerente, în continuare avem 898 de primării. În prezent, avem peste 300 de primării care au în gestiune un număr mai mic de 1500 de locuitori”, a spus secretarul general al Guvernului.

Proiectul de lege prevede că primarul sau 1/3 din numărul consilierilor locali aleși pot propune amalgamarea. Procesul este inițiat prin decizii ale consiliilor locale adoptate cu votul majorității consilierilor locali aleși.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia propriu-zisă privind amalgamarea trebuie consultată public în spiritul transparenței decizionale și se adoptă cu votul a 2/3 din numărul consilierilor locali aleși.

#amalgamare #Artur Mija #proiect de lege

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.