Orice demers legat de cultură are nevoie la bază de un sistem de educație performant, susține secretarul de stat al MAE român, Andrei Novac, într-un interviu pentru IPN. În opinia oficialului, proiectele turistice de promovare a identității culturale comune pot fi dezvoltate printr-un program aplicat al Ministerului Educației, fie că este vorba de cel de la București, fie de cel de la Chișinău.

„Ar fi o idee foarte bună ca cele două ministere să colaboreze și să organizeze deplasări tematice în cadrul unei politici educaționale comune. Astfel, elevii de pe ambele maluri ale Prutului ar putea avea ocazia să înțeleagă mai bine aceste spații culturale comune”, a declarat Andrei Novac.

Oficialul crede că, la fel ca și în Republica Moldova, și în România există discrepanțe între școlile din marile orașe și cele din mediul rural. Potrivit lui, șansa de a performa trebuie să le fie oferită tuturor copiilor, indiferent unde se nasc sau trăiesc.

„Această șansă trebuie susținută prin politici sociale. În România, școlile sunt în administrarea autorităților locale, deci, pe lângă politicile educaționale, este nevoie și de politici sociale bine gândite”, a mai spus secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Întrebat despre o eventuală extindere a programelor de burse pentru studenții din Republica Moldova care aleg să-și facă studiile în România, Andrei Novac a menționat că aceste aspecte țin de Ministerul Educației. Însă, din punctul său de vedere, bursele ar trebui să fie extinse.

„Am susținut mereu ideea ca bursele de cercetare din institutele internaționale să fie majorate, astfel încât să se apropie de bursele europene sau americane”, spune secretarul de stat al MAE din România.

Funcționarul a mai spus că a avut ocazia să cunoască studenți basarabeni foarte implicați, organizați, de exemplu, la Timișoara, unde a studiat el, ei având o prezență activă în viața universitară.

„Ei trebuie încurajați, dar și susținuți să revină la Chișinău după terminarea studiilor. E important ca tinerii formați în România să contribuie la dezvoltarea societății de aici”, a adăugat Andrei Novac.

#Adrian Novac #cultura #MAE #Romania #secretar de stat

Echinocțiul de toamnă din 2026 va avea loc în noaptea de 22 spre 23 septembrie. Acest fenomen astronomic marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

Din această perioadă, durata zilelor va continua să scadă, iar nopțile vor deveni treptat mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. În același timp, în emisfera sudică, echinocțiul de toamnă marchează începutul primăverii astronomice, ceea ce înseamnă că anotimpurile se schimbă în sens opus față de emisfera nordică.

Fenomenul are loc atunci când longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade, iar astrul traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În apropierea echinocțiului, Soarele răsare aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea celui vestic.

După acest moment, traiectoria aparentă a astrului pe cer devine tot mai joasă. Răsăritul se produce mai târziu, apusul mai devreme, iar intervalul cu lumină naturală se reduce până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Termenul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, cu originea în latinescul „aequinoctium”. Denumirea este formată din cuvintele „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox, noctis”, cu sensul de „noapte”.

Numele face trimitere la apropierea dintre durata zilei și cea a nopții, caracteristică celor două echinocții care se produc în fiecare an, primăvara și toamna.

#astronomie #Echinoctiul de toamna #soare