Secretarul american al Transporturilor, Sean Duffy, le cere pasagerilor să renunțe la pijamale, papuci și ținute de casă atunci când zboară, într-o campanie de „civilitate” lansată pe fondul unei creșteri cu 400% a incidentelor la bord din 2019. Mesajul a fost întâmpinat rapid cu ironii din partea guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, care a postat pe X o fotografie cu Robert F. Kennedy Jr. mergând desculț prin avion.

Duffy i-a încurajat pe pasageri să „spună vă rog și mulțumesc piloților și însoțitorilor de zbor” și să se îmbrace „cu un pic de respect”.

„Știți, fie că e vorba de o pereche de blugi și o cămașă decentă, i-aș încuraja pe oameni să se îmbrace poate puțin mai bine, ceea ce ne încurajează să ne comportăm mai bine”, a spus el. „Să încercăm să nu purtăm papuci și pijamale când venim în aeroport. Cred că e ceva pozitiv”.

El a mai îndemnat pasagerii să se ajute între ei cu bagajele din compartimentele de deasupra capului „din curtoazie și civilitate”.

Într-un interviu citat FOX News, Duffy a afirmat: „Aducerea civilității înapoi, cred, îmbunătățește experiența de călătorie pentru toată lumea”.

Potrivit datelor Administrației Federale a Aviației (FAA), numărul incidentelor la bord a crescut cu 400% din 2019, de la comportamente turbulente până la agresiuni fizice. Aproape unul din cinci însoțitori de zbor a raportat un incident violent în 2021, iar nivelul pasagerilor turbulenți a rămas ridicat și în 2024.

„Pijamalele ar trebui rezervate intimității din propria casă”

Diane Gottsman, expertă în etichetă și fondatoare a Protocol School of Texas, a declarat pentru Fox News Digital că discuția despre ținuta din aeroporturi nu ține de modă, ci de respect.

„Din perspectiva etichetei, pijamalele ar trebui rezervate intimității din propria casă sau cameră de hotel, unde oamenii se relaxează – nu unui spațiu public”, a spus ea.

Gottsman a adăugat că, deși confortul este important, se pot alege haine „atât confortabile, cât și practice și potrivite pentru spațiile publice”.

Jacqueline Whitmore, fostă însoțitoare de zbor și fondatoare a Protocol School of Palm Beach, a explicat că modul în care ne îmbrăcăm „influențează cum ne simțim, cum ne comportăm și chiar cum reacționează ceilalți la noi”.

„Când ne facem timp să ne îmbrăcăm cu intenție, ne purtăm natural cu mai multă încredere și respect de sine”, a spus Whitmore. Ea a precizat că pijamalele și papucii „ar trebui să rămână în dormitor”, deși „șlapii și pantalonii scurți sunt mai buni decât pijamalele”.

Gavin Newsom îl ironizează: „Cel puțin poartă pantaloni…”

Campania lui Duffy nu a trecut neobservată, iar guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a reacționat imediat cu sarcasm. El a postat pe X o imagine cu colegul lui Duffy din Cabinet, secretarul pentru Sănătate Robert F. Kennedy Jr., mergând desculț pe culoarul avionului, îmbrăcat în blugi și tricou, însoțită de un emoji dezamăgit.

Fotografia cu RFK Jr. apăruse inițial în noiembrie 2023, stârnind discuții despre igienă și comportament în avion. Postarea lui Newsom face parte dintr-o serie de mesaje în care contul „Gavin Newsom Press Office” ironizează administrația Trump și mișcarea MAGA.

Comentariile online au venit rapid. „Hei, relaxați-vă, măcar poartă pantaloni”, a glumit comentatorul Keith Olbermann, potrivit Independent. Alți utilizatori au exprimat dezgust că Kennedy mergea desculț prin avion sau au postat alte fotografii cu el fără încălțări în aeroport.

Unii utilizatori au scos la iveală și imagini din trecutul lui Duffy ca star de reality show, unde apărea în lenjerie într-o cameră de hotel, precum și o poză cu Nancy Mace, reprezentantă republicană din Carolina de Sud, pozând în pijamale într-un aeroport, imagini care au ridicat întrebări privind consecvența mesajului lui Duffy.

„Nu vă descălțați și nu puneți picioarele pe scaunul din față”

La Newark, secretarul Transporturilor a insistat asupra comportamentului civilizat: „Cred că este important ca, atunci când călătorim, să ne gândim nu doar la noi, nu doar la familiile noastre, ci și la cei din jur. Poate ar trebui să spunem vă rog și mulțumesc piloților și însoțitorilor de zbor. Să ne îmbrăcăm cu respect – fie că e vorba de blugi și o cămașă decentă. Haideți să nu purtăm papuci și pijamale în aeroport”.

„Să călătorim mai bine cu toții. Nu vă descălțați și nu vă puneți picioarele pe… scaunul din față. Poate să nu vă uitați filmul fără căști. Sunt câteva lucruri simple care îi enervează pe cei din jur… Putem evita asta. Să fim conștienți și politicoși”.

El a continuat: „Puteți să vă certați pe politică atunci când ajungeți acasă de Ziua Recunoștinței. Să lăsăm această călătorie să fie una fără politică, prietenoasă, cu multe vă rog și mulțumesc și recunoștință pentru toată munca depusă pentru a vă duce la destinația finală”.

„Oamenii se îmbracă de parcă ar merge la culcare”

Într-o intervenție la Fox Business săptămâna trecută, Duffy a declarat că „epoca de aur a transporturilor începe cu pasagerul”.

„Dacă te uiți pe rețelele sociale, vezi bătăi la banda de bagaje, pasageri care țipă la agenții de la porți. Avem pasageri turbulenți în avioane. Oamenii se îmbracă de parcă ar merge la culcare atunci când zboară”, a spus el.

Duffy nu a comentat însă factorii care determină disconfortul călătoriilor aeriene – întârzieri, bagaje pierdute, spațiu îngust și mâncare slabă, motive pentru care mulți pasageri aleg ținute cât mai comode.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #SUA #tinute

Muncă egală, riscuri egale… recompense diferite. Grâul crescut la Iași și cel crescut la Drochia are exact aceeași valoare pe masă, dar un cost de producție radical diferit în bilanțul contabil. Subvenția europeană nu este doar o cifră pe o hârtie, ci diferența dintre faliment și dezvoltare. Nordnews.md a făcut o analiză comparativă despre prețul adevărat al cerealelor de pe ambele maluri ale Prutului.

Fermierul Daniel Leahu din Drochia, gestionează 400 de hectare de teren arabil, pe 100 dintre ele fiind cultivat grâu. El spune că, la fel ca mulți alți fermieri din țară, este pus în situația să facă agricultură modernă cu bani puțini, riscuri majore și, în mod constant, să caute soluții pentru a acoperi lipsurile pe diverse segmente ale procesului de producere. Chiar și în aceste condiții, fermierul se arată relativ mulțumit de recolta obținută.

„O medie, dacă vorbim la cultura de grâu, suntem în jur de 14-15 mii de lei deja investite, toate cheltuielile directe și indirecte. La un sine cost de producție de circa 6 tone la hectar, la un preț de 2,80-2,90 lei pe kg la ziua de azi, suntem pe profit cu 10-15%. Ceea ce consider, într-un ciclu atât de lung, cu atâtea investiții și riscuri, într-un an normal din punct de vedere pluviometric… e încă bine”, spune Daniel Leahu.

Agricultorii moldoveni, spune Daniel Leahu trebuie să concureze cu prețurile de pe piața globală la cereale în condiții inegale. Aceasta fiindcă statul, într-o anumită măsură îi ajută, dar acest sprijin nici pe departe nu este comparabil cu volumul subvențiilor directe la hectar, de care beneficiază agricultorii din statele Uniunii Europene: „Noi încercăm acum pe genunchi și din topor să facem agricultură regenerativă și performantă. Pe alocuri ne reușește dar pe alocuri din păcate încă nu. Noi vrem să trăim și să facem agricultură ca în Uniunea Europeană, cu pesticide și norme ca acolo, dar cu banii din Republica Moldova! Concurăm cu marfa ieftină din Ucraina și cu piața din România, care are subvenții. Iată, noi suntem la mijloc”.

La lipsa subvențiilor la hectar se adaugă discrepanța uriașă dintre prețul grâului la poarta fermei și prețul pâinii din magazine. Astăzi grâul, care este baza producerii unei pâini, este evaluat la doar 0,06-0,07 % (6-7 sutimi) din cost.

„Trebuie să vindem în jur de 15 kg de grâu ca să cumpărăm un kilogram de pâine! Tehnologic, dintr-un kilogram de grâu se produce un kilogram de pâine. Ce se întâmplă de la 1 kg la 15 kg? Cine consumă celelalte 14 kg? În agricultură câștigă vânzătorii de inputuri, de motorină, arendașii… Agricultorul de rând e omul care muncește, și pe mașină, și pe combină, iar noaptea pe tractor ca să fac ordine pe câmp”, precizează fermierul.

Vasile Lungu, agricultor de peste Prut, din județul Iași, activează în domeniu de 43 de ani, 18 dintre care a muncit la stat, iar restul în afacerea proprie. El spune că până la începutul anilor 2000 în agricultura din România situația era mai grea decât acum peste Prut. Lucrurile au început să se schimbe abia odată cu obținerea de către România a statului de țară-candidat EU și, respective, a fondurilor de preaderare. După aderarea României la UE, fermierii români au început să primească și subsidii la hectar. Plus la aceasta, prin diverse programe există oportunități de a obține granturi nerambursabile. În prezent, agricultorii români beneficiază de subvenții de peste 170 de euro la hectar.

„Principalele avantaje care le-am avut este subvenția care am primit-o pe hectar, dar mai ales fondurile europene pentru investiții și dezvoltare. Am beneficiat de proiecte din 2007 până în prezent, de peste 10 milioane de euro grant și cam tot atâția banii am investit noi, ținând cont că majoritatea proiectelor au fost cu cofinanțare 50%, 50% grant. S-a schimbat fața agriculturii în România pentru că acele fonduri ne-au permis să schimbăm tractoare, utilaje, mașini agricole performante, care au o productivitate mare, de exemplu tractoare de 335 de cai, de 360 de cai, care au o productivitate foarte mare și face lucrări de foarte bună calitate, comparativ cu vechiul nostru tractor românesc universal 650”, a spus Vasile Lungu.

Drept răspuns la secetele care bântuie lumea în ultimii ani, cu suport european nerambursabil, Vasile Lungu a reușit să instaleze sisteme performante de irigare pe o suprafață de circa 1500 de hectare din cele aproape 2 mii pe care le are in gestiune, ceea ce-i asigură cantitativ și calitativ producție de top chiar și în anii secetoși.

„Am modernizat atât infrastructura subterană, cât și pompele, stațiile de pompare, astfel încât acum cam 80% din suprafață este irigată, bine irigată. Și când spun bine irigată, înseamnă o udare în fiecare săptămână între 25 și 30 de litri de apă la metru pătrat”, precizează Vasile Lungu.

Dacă ne referim la culturile de câmp, Vasile Lungu a distribuit câte 250 de hectare pentru grâu, rapiță și floarea soarelui, iar pe alte 400 de hectare crește porumb. El spune că, din cauza situației geopolitice în lume și a războaielor declanșate în ultimii ani, cheltuielile în agricultură au crescut enorm.

„Avem mari probleme, mari dificultăți din nou cu închiderea strâmtorii Ormuz, cu aprovizionarea si cu motorina. Motorina de la 5 lei si ceva o folosim la 10 lei si un pic. Per litru îngrășămintele de la 1.200-1.300 de lei ne-am dus către 5.000 de lei pe tonă. Vă dați seama că toate au dus la dublarea costurilor care le investim în fiecare an pentru un hectar. Dacă până în 2020 cu 3.000 de lei, deja înființăm un hectar de cultură, indiferent că era grâu, porumb, floarea soarelui. Acum suntem deja la 6500 de lei”, mai spune fermierul din Iași.

Scumpirea masivă a inputurilor și a creditelor, parțial sunt amortizate de subvenții europene. La fel, pentru a echilibra investițiile și veniturile, fermierul de la Iași are producția agricolă diversificată. În afară de cerealiere, pe circa 185 de hectare el crește plante horticole, iar pe alte 155 de hectare cultivă struguri.

Analizând situația din agricultura de pe cele două maluri ale Prutului, experții independenți în domeniu susțin că, principala deosebire constă în filozofia de subvenționare. În timp ce UE oferă subvenția ca un sprijin direct de venit acordat garantat pe hectar, în Republica Moldova sistemul se află într-o tranziție anevoioasă.

„Diferențele constau cel mai mult în modul în care se gândește sistemul. În România, sprijinul este acordat fermierilor din oficiu, ca suport de venit necondiționat de foarte multe aspecte, pentru a susține financiar firmele. În Republica Moldova, am avut un sistem de subvenții post-investiții unde cei bogați primeau foarte mult, iar restul nu primeau nimic. În anul curent încercăm să implementăm un sistem similar cu cel din România, dar din conturi proprii, din bani foarte puțini”, spune Viorel Gîrbu.

Expertul atrage atenția că, în UE plățile directe reprezintă în jur de 9-10% din venitul fermierilor și ele conferă o anumită predictibilitate acestora. Însă subvențiile la hectar beneficiază și de alte oportunități.

„În Uniunea Europeană, un agricultor poate cumula, în funcție de situația sa, mai multe plăți, deci o plată de bază, un sprijin, o ecoschemă, dar și alte forme de sprijin. Dar ele sunt toate plățile care sunt utilizate în Uniunea Europeană. Ele, de fapt, sunt condiționate din niște reguli foarte stricte, care au conexiune cu mediul, cu sănătatea animalilor, plantelor, cu siguranța alimentară, dar și cu bune practice europene. Asta e un lucru pe care noi trebuie să vă învățăm în Moldova”, a precizat Viorel Chivriga, analist economic IDIS „Viitorul”.

În lipsa unui buget masiv de subvenționare cum este cel european, distribuirea suportului de la stat, spun experții, trebuie să fi acompaniat și de o analiză a structurii culturilor agricole raportată la competitivitatea lor.

„Faptul că Moldova a mers pe domeniul cultivării cerealelor este unul din factorii eșecului sistemului agricol. Cerealele în Ucraina, orice am face noi, sunt mai ieftine. Input-urile sunt practic două categorie foarte importante. Primul, ține de combustibil, motorină care se folosește în agricultură. Iar cultură este un consumator destul de mare de motorină, de combustibil, undeva un sfert din costurile în care acest sector se formează din costurile legate de combustibil. Iar cel de-a doua categorie de cheltuieli țin de îngrășăminte”, declară expertul economic Viorel Gîrbu.

Experții independenți susțin că una din mizele integrării europene este tocmai accesul la Politica Agricolă Comună, un mecanism multianual care oferă zeci de miliarde de euro sub formă de plăți per hectar, ecoscheme și fonduri pentru dezvoltare rurală.