Cel de-al patrulea Forum național de guvernanță a internetului (Moldova Internet Governance Forum, MIGF) și-a încheiat activitatea la Chișinău, devenind o platformă multilaterală pentru schimbul de idei, experiențe și strategii, revizuirea celor mai bune practici și contribuția la agenda generală de dezvoltare digitală. În acest an, agenda include aspecte cheie ale dezvoltării infrastructurii digitale, reglementării în era inovației tehnologice, securității cibernetice și sustenabilității digitale.

Săptămâna trecută, MIGF 2024 a reunit aproximativ 40 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale cheie și experți de top în domeniul dezvoltării digitale interesați să discute probleme care vizează accelerarea progresului digital și consolidarea securității tehnologice. La deschiderea evenimentului au luat cuvânt parteneri internaționali și naționali, invitați speciali și reprezentanți ai comitetului de organizare

Prezent la eveniment, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul Lilian Carp, a menționat că Forumul de guvernanță a internetului din Moldova a devenit deja o tradiție. El a reamintit despre reformele în domeniul digitalizării, precum și crearea unei Agenții pentru Securitate Cibernetică, care se va ocupa de prevenirea atacurilor cibernetice. Șeful comisiei parlamentare a abordat subiectul amenințărilor hibride cu care se confruntă Moldova în contextul operațiunilor militare pe teritoriul Ucrainei.

„Noi lucrăm ca să avem totuși protecția identității noastre în spațiul cibernetic, să avem protecția serviciilor guvernamentale și să fim siguri că sunt de încredere și disponibile pentru beneficiul fiecărui cetățean ca să nu apară multe întrebari atunci când folosește internetul. Dar și cetățenii să aibă disciplina să verifice, să facă diferența între o sursă credibilă și o sursă necredibilă”, a declarat Alexandru Corețchi, Directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Au urmat sesiuni plenare și discuții în grup. Discuția din prima sesiune s-a concentrat pe importanța infrastructurii digitale pentru dezvoltarea durabilă a țării și regiunii, rolul internetului și al tehnologiilor digitale în îmbunătățirea accesului la informații și servicii și susținerea creșterii economice a țării. Reprezentanții Guvernului, STISC, ANRCETI, ICANN, RIPE NCC și companiei StarNet au discutat despre modul în care dezvoltarea și modernizarea eficientă a infrastructurii digitale poate ajuta la deblocarea potențialului economic și social al Republicii Moldova. Accentul s-a pus pe crearea infrastructurii de rețea fiabile și accesibile necesare pentru a susține o gamă largă de tehnologii și servicii digitale.

La cea de-a doua sesiune, reprezentanții Parlamentului, Agenției pentru Securitate Cibernetică, organizației Access Now și unui șir de asociații obștești au discutat despre diferite aspecte ale securității cibernetice și rezilienței digitale în țară și regiune, inclusiv strategii și inițiative care contribuie la crearea unui viitor digital sigur și durabil pentru Republica Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe adaptarea țării la noile amenințări cibernetice și abordări inovatoare care pot ajuta la adaptarea la peisajul tehnologic în schimbare și pot asigura siguranța cetățenilor, organizațiilor și agențiilor guvernamentale. Experții au făcut schimb de opinii cu privire la modul în care guvernul poate promova reziliența digitală, respectând în același timp drepturile și libertățile cetățenilor, contribuind la minimizarea vulnerabilităților și la crearea unui mediu digital mai sigur și mai fiabil pentru toți.

Un alt subiect de pe agenda MIGF 2024 a fost căutarea unui echilibru între inovare și reglementare: abordări pentru implementarea eficientă a tehnologiilor în Republica Moldova. Reprezentanți ai ANRCETI, ATIC, comunitatea tehnică și experți din România și Kazahstan au luat parte la discuția asupra problemelor cheie legate de crearea unui mediu de reglementare eficient pentru a sprijini și dezvolta inovația digitală. Dialogul s-a concentrat pe necesitatea implementării cadrelor de reglementare flexibile care să faciliteze integrarea tehnologiilor avansate, inclusiv a inteligenței artificiale, în economia și sistemul juridic al țării. Participanții la sesiune au discutat despre modul în care reglementarea poate stimula inovația și progresele tehnologice, asigurând protecția utilizatorilor și a societății, precum și accesul egal la progresele digitale.

Evenimentul paralel, în parteneriat cu Asociația Avocaților Americani ABA ROLI, a discutat despre provocările legislative și politice pentru libertatea internetului în Moldova, precum și despre abordări pentru crearea unui cadru legal mai flexibil și mai echilibrat pentru spațiul online. În acest context, au fost prezentate recomandări elaborate de experți din cadrul Asociației „Comunitatea Internet”, care vor permite implementarea Strategiei de Securitate Națională pentru evitarea eventualelor abuzuri și interpretarea ambiguă a normelor legale.

Au fost discutate, de asemenea, ultimele evenimente și tendințe care afectează libertatea internetului în Republica Moldova și în regiune, în contextul creșterii riscurilor de securitate. La eveniment au participat reprezentanți ai Internews Moldova, Freedom House, organizația canadiană SecDev Foundation, Centrul pentru Democrație și Statul de Drept (Ucraina), Consiliul Presei din Moldova, experți ai mai multor organizații ale societății civile și reprezentanți ai agențiilor guvernamentale.

Evenimentul final a fost lansarea inițiativei pentru tineret IGF din Moldova, care a avut loc cu sprijinul Academiei de Studii Economice (ASEM) și al Incubatorului Inovațional IT4BA. Au prezentat reprezentanții comitetului de organizare al MGF, ai organizațiilor internaționale, ai comunității academice și ai grupului de inițiativă. La sesiunea „Microfonul deschis”, tinerii au putut obține răspunsuri la întrebările lor. Se așteaptă ca inițiativa să contribuie la dezvoltarea culturii participării active a tinerei generații, precum și la includerea durabilă a tineretului în procesele de guvernare a internetului la nivel național, regional și global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova IGF 2024 este organizată de Asociația „Comunitatea Internet”, căreia îi este încredințat rolul de secretariat neutru al Forumului de Guvernanță a Internetului din Moldova. O înregistrare a transmisiei evenimentului este disponibilă în arhiva RLive TV, precum și pe platformele sociale media ale organizatorului și ale partenerilor media.

Internet Governance Forum este o platformă globală a ONU al cărei scop este de a reuni toate părțile interesate pentru un dialog egal pe probleme legate de guvernanța internetului. MIGF este o inițiativă națională pentru Republica Moldova, care reunește reprezentanți ai organizațiilor internaționale relevante, instituțiilor guvernamentale, societății civile, comunități de afaceri, științifice și tehnice pentru a identifica priorități comune și a discuta probleme și subiecte globale din punct de vedere național.

#infrastructură digitală #libertate pe internet #MIGF 2024 #securitate cibernetica

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.