Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Securitate cibernetică, infrastructură digitală, libertate pe internet: Ce s-a discutat la MIGF 2024?

08 Mai 2024, 15:03
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
08 Mai 2024, 15:03 // Societate //  Realitatea.md

Cel de-al patrulea Forum național de guvernanță a internetului (Moldova Internet Governance Forum, MIGF) și-a încheiat activitatea la Chișinău, devenind o platformă multilaterală pentru schimbul de idei, experiențe și strategii, revizuirea celor mai bune practici și contribuția la agenda generală de dezvoltare digitală. În acest an, agenda include aspecte cheie ale dezvoltării infrastructurii digitale, reglementării în era inovației tehnologice, securității cibernetice și sustenabilității digitale.

Săptămâna trecută, MIGF 2024 a reunit aproximativ 40 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale cheie și experți de top în domeniul dezvoltării digitale interesați să discute probleme care vizează accelerarea progresului digital și consolidarea securității tehnologice. La deschiderea evenimentului au luat cuvânt parteneri internaționali și naționali, invitați speciali și reprezentanți ai comitetului de organizare

Prezent la eveniment, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul Lilian Carp, a menționat că Forumul de guvernanță a internetului din Moldova a devenit deja o tradiție. El a reamintit despre reformele în domeniul digitalizării, precum și crearea unei Agenții pentru Securitate Cibernetică, care se va ocupa de prevenirea atacurilor cibernetice. Șeful comisiei parlamentare a abordat subiectul amenințărilor hibride cu care se confruntă Moldova în contextul operațiunilor militare pe teritoriul Ucrainei.

„Noi lucrăm ca să avem totuși protecția identității noastre în spațiul cibernetic, să avem protecția serviciilor guvernamentale și să fim siguri că sunt de încredere și disponibile pentru beneficiul fiecărui cetățean ca să nu apară multe întrebari atunci când folosește internetul. Dar și cetățenii să aibă disciplina să verifice, să facă diferența între o sursă credibilă și o sursă necredibilă”, a declarat Alexandru Corețchi, Directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Au urmat sesiuni plenare și discuții în grup. Discuția din prima sesiune s-a concentrat pe importanța infrastructurii digitale pentru dezvoltarea durabilă a țării și regiunii, rolul internetului și al tehnologiilor digitale în îmbunătățirea accesului la informații și servicii și susținerea creșterii economice a țării. Reprezentanții Guvernului, STISC, ANRCETI, ICANN, RIPE NCC și companiei StarNet au discutat despre modul în care dezvoltarea și modernizarea eficientă a infrastructurii digitale poate ajuta la deblocarea potențialului economic și social al Republicii Moldova. Accentul s-a pus pe crearea infrastructurii de rețea fiabile și accesibile necesare pentru a susține o gamă largă de tehnologii și servicii digitale.

La cea de-a doua sesiune, reprezentanții Parlamentului, Agenției pentru Securitate Cibernetică, organizației Access Now și unui șir de asociații obștești au discutat despre diferite aspecte ale securității cibernetice și rezilienței digitale în țară și regiune, inclusiv strategii și inițiative care contribuie la crearea unui viitor digital sigur și durabil pentru Republica Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe adaptarea țării la noile amenințări cibernetice și abordări inovatoare care pot ajuta la adaptarea la peisajul tehnologic în schimbare și pot asigura siguranța cetățenilor, organizațiilor și agențiilor guvernamentale. Experții au făcut schimb de opinii cu privire la modul în care guvernul poate promova reziliența digitală, respectând în același timp drepturile și libertățile cetățenilor, contribuind la minimizarea vulnerabilităților și la crearea unui mediu digital mai sigur și mai fiabil pentru toți.

Un alt subiect de pe agenda MIGF 2024 a fost căutarea unui echilibru între inovare și reglementare: abordări pentru implementarea eficientă a tehnologiilor în Republica Moldova. Reprezentanți ai ANRCETI, ATIC, comunitatea tehnică și experți din România și Kazahstan au luat parte la discuția asupra problemelor cheie legate de crearea unui mediu de reglementare eficient pentru a sprijini și dezvolta inovația digitală. Dialogul s-a concentrat pe necesitatea implementării cadrelor de reglementare flexibile care să faciliteze integrarea tehnologiilor avansate, inclusiv a inteligenței artificiale, în economia și sistemul juridic al țării. Participanții la sesiune au discutat despre modul în care reglementarea poate stimula inovația și progresele tehnologice, asigurând protecția utilizatorilor și a societății, precum și accesul egal la progresele digitale.

Evenimentul paralel, în parteneriat cu Asociația Avocaților Americani ABA ROLI, a discutat despre provocările legislative și politice pentru libertatea internetului în Moldova, precum și despre abordări pentru crearea unui cadru legal mai flexibil și mai echilibrat pentru spațiul online. În acest context, au fost prezentate recomandări elaborate de experți din cadrul Asociației „Comunitatea Internet”, care vor permite implementarea Strategiei de Securitate Națională pentru evitarea eventualelor abuzuri și interpretarea ambiguă a normelor legale.

Au fost discutate, de asemenea, ultimele evenimente și tendințe care afectează libertatea internetului în Republica Moldova și în regiune, în contextul creșterii riscurilor de securitate. La eveniment au participat reprezentanți ai Internews Moldova, Freedom House, organizația canadiană SecDev Foundation, Centrul pentru Democrație și Statul de Drept (Ucraina), Consiliul Presei din Moldova, experți ai mai multor organizații ale societății civile și reprezentanți ai agențiilor guvernamentale.

Evenimentul final a fost lansarea inițiativei pentru tineret IGF din Moldova, care a avut loc cu sprijinul Academiei de Studii Economice (ASEM) și al Incubatorului Inovațional IT4BA. Au prezentat reprezentanții comitetului de organizare al MGF, ai organizațiilor internaționale, ai comunității academice și ai grupului de inițiativă. La sesiunea „Microfonul deschis”, tinerii au putut obține răspunsuri la întrebările lor. Se așteaptă ca inițiativa să contribuie la dezvoltarea culturii participării active a tinerei generații, precum și la includerea durabilă a tineretului în procesele de guvernare a internetului la nivel național, regional și global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Moldova IGF 2024 este organizată de Asociația „Comunitatea Internet”, căreia îi este încredințat rolul de secretariat neutru al Forumului de Guvernanță a Internetului din Moldova. O înregistrare a transmisiei evenimentului este disponibilă în arhiva RLive TV, precum și pe platformele sociale media ale organizatorului și ale partenerilor media.

Internet Governance Forum este o platformă globală a ONU al cărei scop este de a reuni toate părțile interesate pentru un dialog egal pe probleme legate de guvernanța internetului. MIGF este o inițiativă națională pentru Republica Moldova, care reunește reprezentanți ai organizațiilor internaționale relevante, instituțiilor guvernamentale, societății civile, comunități de afaceri, științifice și tehnice pentru a identifica priorități comune și a discuta probleme și subiecte globale din punct de vedere național.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!