Cooperarea în domeniul asigurării securității energetice, proiectele comune de infrastructură, soluțiile pentru a ajuta categoriile vulnerabile de populație au fost unele din subiectele discutate în cadrul deplasării la București a președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul întrevederii cu președinta interimară a Senatului României, Alina Gorghiu.

Președintele Parlamentului a mulțumit, din nou, României pentru suportul acordat în gestiunea crizei energetice.

„Din cauza scăderii nejustificate ale livrărilor de gaze de către Gazprom, trecem printr-o criză energetică majoră chiar la început de sezonul rece. Cetățenii moldoveni, și de această dată, s-au solidarizat și întreprind eforturi serioase în a economisi energie și gaze. Noi vom face tot posibilul pentru a ajuta oamenii cu venituri mici să treacă peste această iarnă. Credem că vom izbuti fiindcă avem prieteni de nădejde”, a spus Igor Grosu.

Oficialii au mai discutat despre relațiile interparlamentare, care în ultimul an se bucură de o cooperare strânsă. Grosu și Gorghiu au convenit ca, în luna noiembrie, comisiile de profil să se convoace pentru a stabili prioritățile agendei celor două instituții parlamentare.

„Și de această dată am primit un mesaj clar de susținere a Republicii Moldova în procesul nostru de modernizare a țării și în parcursul nostru european”, a menționat președintele Parlamentului.

Amintim că, la 1 noiembrie, la București, la conferința „Femeile parlamentare din România și promovarea egalității de gen ca angajament național”, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și președinta țării, Maia Sandu, au rostit câte un discurs în fața deputaților Senatului României.

#Alina Gorghiu #București #Igor Grosu #securitate energetica

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.