Procuratura Generală a Republicii Moldova se confruntă cu un adevărat haos după ce singurul procuror general ales constituțional, din 2016 încoace, Eduard Harunjen, a fost forțat să demisioneze în urma presiunilor politice, consideră expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț. Potrivit lui, din 2019, candidații pentru funcția de procuror general interimar au fost și sunt desemnați pe criterii politice și nu prețuiesc această funcție.

Teodor Cârnaț a atras atenția, în cadrul unei emisiuni „Puterea a Patra”, că din 2019, după plecarea forțată a fostului procuror general Eduard Harunjen, Republica Moldova nu are un procuror general ales de către organele constituționale, pe un mandat de 7 ani de zile, așa scrie în constituție. Harunjen a fost, potrivit lui Cârnaț, singurul procuror general, din 2016 încoace, ales constituțional.

„În baza legii cu privire la procuratură din 2016, Republica Moldova, prin organele sale constituționale, prin CSP, în baza unui concurs deschis, transparent, am ales procurorul general, constituțional și legitim, pe un termen de 7 ani, pe Eduard Harunjen. El a fost primul procuror, de până acum, cu mandat constituțional de a fi procuror general. Din 2019, avem interimatul procuraturii generale. Unde în constituție se menționează procuror general interimar?”, se întreabă expertul.

Teodor Cârnat consideră că Harunjen trebuia să-și ducă mandatul până la capăt, până în 2023, chiar dacă puterii actuale nu-i plăcea lucrul acesta. În opinia sa, Parlamentul nu avut niciun temei juridic să sfideze legea cu privire la procuratură, care a fost elaborată de societatea civilă și expertizată de către Comisia de la Veneția, propunându-i președintelui țării de la acea vreme, Igor Dodon, printr-o hotărâre de Parlament adoptată pe 9 iulie 2019, să-l elibereze pe Harunjen din funcție prin decret prezidențial.

Reamintim că modificarea de către Parlament a Legii Procuraturii, în 2019, pentru ca să-l poată demite de Harunjen din funcția de procuror general, a trezit și nemulțumirea procurorilor din toată țara. Într-o scrisoare semnată de către 612 din cei 637 de procurori din Republica Moldova, aceștia sunt îngrijorați de modificarea „în regim alert legislația cu privire la procuratură, astfel încât instituția noastră să fie controlată politic, fără discuții publice, fără o expertiză obiectivă”.

Ei declarau atunci că se creează, astfel, un precedent „extrem de periculos, prin care orice formațiune politică, care preia puterea poate schimba conducerea Procuraturii și legile de funcționare a acesteia după bunul său plac”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Procuratura #procuror #Teodor Carnat

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.