O nouă criză energetică în regiunea transnistreană a determinat convocarea de urgență a unei ședințe extinse privind asigurarea cu resurse energetice. Anunțul a fost făcut de liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a discutat cu responsabilii din domeniu despre situația aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul administrației regionale, necesitatea reuniunii a apărut pe fondul riscurilor generate de reducerea livrărilor de gaze naturale. Autoritățile de la Tiraspol susțin că problemele ar fi legate de evoluțiile din Orientul Mijlociu, care ar fi afectat logistica livrărilor de gaze și efectuarea plăților.

În context, Krasnoselski a anunțat implementarea unui set de măsuri prevăzute într-un plan de acțiuni denumit convențional „Planul A”, care presupune un regim de economisire moderată a resurselor energetice. Totodată, a fost reluată activitatea unui stat major operativ, condus de vicepremierul administrației regionale, Vitalii Niagu.

Autoritățile din regiune au precizat că, după data de 3 martie, livrările de gaze naturale au fost reduse brusc, iar presiunea în rețea a scăzut până la niveluri critice. În aceste condiții, centrala MGRES a fost trecută pe cărbune, măsură care, potrivit oficialilor locali, a permis menținerea furnizării energiei electrice fără restricții pentru populație.

În același timp, livrările de gaze au fost sistate pentru mai multe întreprinderi industriale importante din regiune, inclusiv pentru Uzina Metalurgică și combinatul textil Tirotex.

Probleme au apărut și în sistemul de termoficare. Aproximativ 158 de cazangerii au fost oprite, iar furnizarea căldurii a fost suspendată pentru 1663 de blocuri locative și pentru instituțiile de învățământ. Cu toate acestea, autoritățile susțin că în școli temperatura în sălile de clasă este de aproximativ 19 grade, iar apa caldă continuă să fie livrată consumatorilor casnici.

Totodată, circa o sută de cazangerii pe gaz continuă să funcționeze pentru a asigura apă caldă și încălzirea grădinițelor, spitalelor și instituțiilor sociale cu regim permanent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza enegetica #Krasnoselki #Transnistria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.