Magistrații Tamara Mereuță, Emil Bulat și Natalia Berbec de la Judecătoria Hîncești și Angela Braga, de la Curtea de Apel Centru din Chișinău, cercetați pentru acte de corupție și trafic de influență, au fost suspendați din funcție, scrie zdg.md. Decizia a fost luată marți, 25 martie, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu 10 voturi „pentru”. Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile.

Judecătorul Emil Bulat de la Judecătoria Hîncești a fost numit în funcție în anul 2015. În octombrie 2024 a fost desemnat pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Hîncești, până la completarea funcției.

Magistrata Judecătoriei Hîncești Tamara Mereuță activează în sistemul judecătoresc din 1996. În 2001 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Natalia Berbec este și ea judecătoare la Judecătoria Hîncești. Activează din anul 2015, iar în 2020 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Judecătoarea Curții de Apel Centru din Chișinău, Angela Braga, activează în sistemul judecătoresc din 2008. Pe 13 martie, Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat că a finalizat evaluarea magistratei Angela Braga și a transmis CSM raport cu propunerea ca judecătoarea să promoveze evaluarea integrității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 19 martie 2025, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău au efectuat circa 30 de percheziții în cadrul a 12 cauze penale pe fapte de corupere activă, corupere pasivă și trafic de influență în circumstanțe agravante. Acțiunile s-au desfășurat în mai multe regiuni din țară.

Potrivit materialelor anchetei, au fost documentate acțiunile celor patru judecători, un procuror și trei avocați implicați în faptele de corupție în cauze penale și contravenționale aflate în examinarea Judecătoriei Hîncești, dar și la Curtea de Apel Centru. Astfel, suspecții ar fi favorizat soluționarea unor dosare în schimbul unor sume de bani sau altor beneficii ilicite. Totodată, mai multe persoane care au oferit mită judecătorilor prin avocați intermediari au început să colaboreze cu ofițerii CNA. Descinderile au avut loc după ce CSM a acceptat sesizarea procurorului general Ion Munteanu și a eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința magistraților.

Ulterior, judecătoarea Tamara Mereuță și fiul acesteia, Victor Mereuță au fost plasați în arest. Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus măsura arestului preventiv pentru 25 de zile în dosarul de corupție în care sunt vizați cei patru judecători.

#CSM #judecatori #suspendati

Meta Platforms a respins acuzațiile formulate de mai multe state americane că ar fi urmărit în mod intenționat să-i facă pe copii dependenți de platformele sale Facebook și Instagram în scopul profitului, la începutul unui proces de referință care ar putea aduce schimbări uneia dintre cele mai populare aplicații la nivel global, relatează miercuri Reuters.

Un grup bipartizan format din 29 de state americane a dat în judecată Meta, solicitând despăgubiri de zeci sau chiar sute de miliarde de dolari, precum și schimbări ale modului în care Meta își desfășoară activitatea.

Patru state care conduc acțiunea, California, Colorado, Kentucky și New Jersey, au acuzat Meta că a conceput Facebook și Instagram pentru a atrage utilizatorii tineri, alimentând anxietatea, depresia și chiar sinuciderea, și inducând în eroare consumatorii cu privire la siguranța platformelor.

Toate cele 29 de state au acuzat Meta că a încălcat legea federală prin colectarea și utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor.

Experții au estimat că procesul, deschis la tribunalul federal din Oakland, California, care a început marți, reprezintă cel mai mare test juridic de până acum privind efectele rețelelor de socializare asupra tinerilor utilizatori, scrie Agerpres.

Meta și alte companii social media, inclusiv Snap, ByteDance, compania-mamă a TikTok, și Alphabet, compania-mamă a YouTube, se confruntă cu mii de procese intentate de state, municipalități, districte școlare și persoane fizice în legătură cu efectul acestor platforme asupra tinerilor utilizatori.

Megan O’Neill, procuror general adjunct al Californiei, a declarat în fața juriului că modelul de afaceri al Meta urmărea „să atragă utilizatorii, să-i țină cât mai mult timp pe platforme, să le colecteze datele și apoi să ascundă adevărul de populație”.

„A funcționat extrem de bine în cazul copiilor”, a afirmat O’Neill, susținând că Meta „avea nevoie de copii și, în același timp, trebuia să îi convingă pe adulții care aveau grijă de acești copii că platformele sunt sigure”.

Paul Schmidt, avocatul Meta, a declarat că nu există nicio îndoială cu privire la faptul că unii utilizatori de rețele sociale se confruntă cu probleme, dar că cercetările nu au arătat nicio legătură clară între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și o lipsă a bunăstării.

El a mai spus că Mark Zuckerberg, cofondatorul și directorul general al Meta, împărtășește dorința companiei de a-și îmbunătăți serviciile, ca acestea să nu reprezinte un pericol pentru utilizatori.

Jurații sunt așteptați să emită un aviz consultativ, însă judecătoarea americană Yvonne Gonzalez Rogers va stabili verdictul în cazul răspunderii Meta.