Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ședință la CSM: Patru judecători, cercetați pentru corupție și trafic de influență, suspendați din funcție

25 Mart. 2025, 16:31
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
25 Mart. 2025, 16:31 // Actualitate //  Realitatea.md

Magistrații Tamara Mereuță, Emil Bulat și Natalia Berbec de la Judecătoria Hîncești și Angela Braga, de la Curtea de Apel Centru din Chișinău, cercetați pentru acte de corupție și trafic de influență, au fost suspendați din funcție, scrie zdg.md. Decizia a fost luată marți, 25 martie, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu 10 voturi „pentru”. Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile.

Judecătorul Emil Bulat de la Judecătoria Hîncești a fost numit în funcție în anul 2015. În octombrie 2024 a fost desemnat pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Hîncești, până la completarea funcției.

Magistrata Judecătoriei Hîncești Tamara Mereuță activează în sistemul judecătoresc din 1996. În 2001 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Natalia Berbec este și ea judecătoare la Judecătoria Hîncești. Activează din anul 2015, iar în 2020 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Judecătoarea Curții de Apel Centru din Chișinău, Angela Braga, activează în sistemul judecătoresc din 2008. Pe 13 martie, Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat că a finalizat evaluarea magistratei Angela Braga și a transmis CSM raport cu propunerea ca judecătoarea să promoveze evaluarea integrității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 19 martie 2025, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău au efectuat circa 30 de percheziții în cadrul a 12 cauze penale pe fapte de corupere activă, corupere pasivă și trafic de influență în circumstanțe agravante. Acțiunile s-au desfășurat în mai multe regiuni din țară.

Potrivit materialelor anchetei, au fost documentate acțiunile celor patru judecători, un procuror și trei avocați implicați în faptele de corupție în cauze penale și contravenționale aflate în examinarea Judecătoriei Hîncești, dar și la Curtea de Apel Centru. Astfel, suspecții ar fi favorizat soluționarea unor dosare în schimbul unor sume de bani sau altor beneficii ilicite. Totodată, mai multe persoane care au oferit mită judecătorilor prin avocați intermediari au început să colaboreze cu ofițerii CNA. Descinderile au avut loc după ce CSM a acceptat sesizarea procurorului general Ion Munteanu și a eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința magistraților.

Ulterior, judecătoarea Tamara Mereuță și fiul acesteia, Victor Mereuță au fost plasați în arest. Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus măsura arestului preventiv pentru 25 de zile în dosarul de corupție în care sunt vizați cei patru judecători.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.