Președinta Maia Sandu a avut astăzi, 20 martie, o întrevedere cu Amiralul Giuseppe Cavo Dragone, Președintele Comitetului Militar al NATO, cel mai înalt oficial militar al Alianței Nord-Atlantice. Vizita oficialului are loc în contextul cooperării de peste 30 de ani dintre Republica Moldova și NATO, inițiată prin aderarea țării noastre la Parteneriatul pentru Pace.

Maia Sandu a subliniat că, într-un context regional și global marcat de incertitudine și amenințări în continuă evoluție, consolidarea capacităților de apărare și menținerea unor parteneriate solide este o responsabilitate față de cetățeni. Totodată, o atenție deosebită a fost acordată amenințărilor din spațiul cibernetic și informațional.

Șefa statului a exprimat recunoștința față de sprijinul concret oferit de NATO în domeniul securității cibernetice și a reafirmat că „o Moldovă capabilă să răspundă acestor provocări este o Moldovă care își protejează cetățenii și contribuie la stabilitatea întregii regiuni”.

De asemenea, oficialii NATO au apreciat contribuția Republicii Moldova la securitatea regională, atât prin rolul său de vecin stabil, democratic și prietenos Ucrainei, cât și prin participarea militarilor moldoveni în misiuni internaționale de menținere a păcii, precum cea din Kosovo.

Republica Moldova rămâne angajată să aprofundeze cooperarea cu NATO, respectând neutralitatea constituțională, în beneficiul direct al cetățenilor săi și al securității europene, a adăugat Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că șefa statului a avut o întrevedere și cu ministra Muncii a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Diana Johnson, aflată într-o vizită în Republica Moldova cu ocazia conferinței internaționale privind drepturile sociale. Despre ce au discutat, aflați în articolul de mai jos.

Oficiali la Președinție: Maia Sandu a vorbit cu Diana Johnson despre cooperarea bilaterală Moldova – Regatul Unit

#întrevedere #Maia Sandu #Președintele Comitetului Militar al NATO

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.