Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat miercuri, 29 martie curent, că încearcă să găsească un compromis între Rusia și Ucraina pentru securizarea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, deplângând, însă, o „creştere a activităţii militare” în zonă.

Grossi s-a exprimat cu ocazia vizitei făcute la centrală, ocupată de forţele ruse, vizită pentru care Rusia a invitat şi presă, inclusiv agenţia franceză.

„Încerc să pregătesc şi să propun măsuri realiste care vor fi aprobate de toate părţile”, a spus Grossi, precizând că acest compromis s-ar referi de data aceasta la centrala propriu-zisă, şi nu doar la zona din jurul ei, vizată de negocierile lipsite de succes de până acum.

„Trebuie evitată o catastrofă”, a adăugat el, regretând că „activitatea militară este în creştere în toată această regiune”, mai ales cu o „creştere semnificativă a numărului de soldaţi”.

„Ideea este de a conveni asupra anumitor principii, anumitor angajamente, printre care acela de a nu ataca centrala”, a mai spus Grossi, care a făcut apel din nou să nu fie depozitate arme şi echipamente militare grele la locul centralei, ocupat de forţele ruse din martie 2022.

Şeful AIEA a sosit la centrală la bordul unui vehicul blindat al armatei ruse, cu o gardă de soldaţi în ţinută de luptă. În convoi se aflau, de asemenea, angajaţi ai AIEA, printre care trei inspectori veniţi să preia rotaţia de la colegii lor prezenţi la centrală. Grossi a vizitat, apoi, centrala şi a constatat urmele lăsate de tirurile care au lovit în noiembrie imensul bloc de beton ce acoperă reactorul nr. 2.

În timpul vizitei, jurnaliștii au văzut cel puţin cinci vehicule militare uşoare, precum şi angajaţi în civil ai centralei care intrau şi ieşeau, după ce erau controlaţi de bărbaţii înarmaţi la una dintre intrări. Jurnaliştii au văzut, de asemenea, mai multe fortificaţii în zona centralei, mai ales blocuri de beton care să oprească vehiculele la intrare, dar şi saci cu nisip amplasaţi la etajele reactorului 6.

#AIEA #Zaporojie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.