Prim-ministrul Dorin Recean a vorbit miercuri, 29 martie curent, despre climatul investițional al Republicii Moldova cu reprezentanții Asociației Investitorilor din România și cu ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu. Principalele subiecte de discuție s-au axat pe crearea condițiilor pentru atragerea investitorilor, înființarea unui fond mix de garantare și relocarea afacerilor de succes din România în Republica Moldova.

Șeful Executivului a enumerat acțiunile care vor fi întreprinse în scurt timp pentru a facilita accesul oamenilor de afaceri străini pe piața Republicii Moldova, dar și despre necesitatea intensificării relațiilor comercial-economice dintre cele două state.

„Apreciez interesul oamenilor de afaceri din România de a investi în Republica Moldova. Avem multe oportunități care trebuie valorificate, inclusiv putem pune la dispoziție platforme de dezvoltare care oferă toate condițiile necesare, cum ar fi Zonele Economice Libere și Parcurile IT. Mai mult, am decis să extindem gama de servicii care vor face parte din parcurile IT, încercăm să reducem la maxim procedurile birocratice și să facem un salt semnificativ în procesul de digitalizare a proceselor”, a subliniat premierul Dorin Recean.

Președintele executiv al AIR, Dan Nuțiu, a declarat că, pe lângă companiile existente în țara noastră, alte câteva societăți de succes din România și-au anunțat disponibilitatea de a investi și de a crea noi locuri de muncă.

„Avem planuri ambițioase de dezvoltare a afacerilor și de creștere a numărului de investitori români care aleg Republica Moldova ca punct de destinație. Ne propunem, de exemplu, să creăm un fond comun de garantare, să dezvoltăm economia regională, să creăm o bursă de produse agricole și să oferim programe de stagiere pentru studenții de aici”, a adăugat Dan Nuțiu.

Asociația Investitorilor din Români în Republica Moldova cuprinde 31 de membri și deține 54% din totalul investițiilor românești, făcute în țara noastră.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Dorin Recean #Romania

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.