Este nevoie de reformarea și modernizarea sistemului de sănătate, concentrarea eforturilor în domeniul prevenirii bolilor și promovării sănătății. Or, sectorul spitalicesc din Republica Moldova consumă în mod constant peste 50% din fondul de bază al asigurării obligatorii de asistență medicală, destinat acordării de servicii medicale, constată Ion Dodon, directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină într-un interviu pentru politicadesănătate.ro.
Potrivit lui, acest procent este cu mult peste media de 40% alocată pentru spitale în UE. De asemenea, circa 30% din totalul internărilor sunt afecţiuni care pot fi şi sunt tratate în alte ţări la nivelul asistenței primare sau în ambulatoriu, fapt ce duce la utilizarea ineficientă a unor resurse şi aşa reduse. Unele spitale folosesc diverse mecanisme, precum creşterea numărului de internări, pentru a-şi mări veniturile şi a-şi putea acoperi costurile fixe.
„Acești pacienți ar putea fi trataţi în condiții de ambulatoriu, cu cheltuieli mici, beneficiind și de un spectru larg de medicamente compensate. În Republica Moldova o problemă majoră este legată și de resursele umane ale sistemului de sănătate, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Dezechilibrul numeric este reprezentat la nivel naţional de o sub acoperire sau, în unele cazuri, chiar lipsă de personal. Totodată, există şi importante dezechilibre legate de concentrarea personalului medical în mediul urban în detrimentul celui rural”, punctează Dodon.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
În opinia directorului, urmare a situației create, sistemul de sănătate din Republica Moldova nu poate răspunde în mod corespunzător la necesitățile populației de servicii de sănătate. Printre deficiențe e și absenţa unui sistem informațional integrat în domeniul de sănătate. În context, este necesară atât promovarea dosarului medical electronic al pacientului, fapt care ar elimina aspectele legate de fraudele în indicațiile de diagnostic, prescripțiile de medicamente, cât și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a prescrierii şi eliberării de medicamente (e-rețeta). Câștigarea încrederii populaţiei în sistemul de sănătate presupune garantarea calităţii serviciului medical oferit cetățenilor și îmbunătăţirea continuă a acestuia.
Referindu-se la combaterea pandemiei COVID-19, Dodon a menționat că aceasta a influențat inclusiv planurile și activitatea CNAM. 1,7 miliarde de lei alocați anul trecut, dintre care cea mai mare parte – peste 1,2 miliarde – a fost orientată pentru tratamentul în spital al persoanelor cu noul coronavirus. Circa 63 de mii de persoane au avut nevoie de îngrijiri în spital. De tratament contra COVID-19 au beneficiat gratuit și persoanele neasigurate, ceea ce a însemnat o povară suplimentară pentru fondurile AOAM.
Un aspect ce ar reduce fraudele în indicațiile de diagnostic ar fi dosarul electronic al pacientului
În context, directorul CNAM susține că deși cheltuielile publice pentru sănătate sunt în continuă creștere, totuşi, cota plăţilor de buzunar suportate de păturile sărace ale populației în cheltuielile totale în sănătate este una considerabilă. Pe parcursul mai multor ani, medicamentele folosite în condiții de ambulatoriu înregistrează cea mai mare cotă a plăţilor de buzunar în gospodăriile casnice (în medie 72% în anul 2016, OMS).
Drept prioritate a instituției, în beneficiul cetățenilor, directorul își propune extinderea listei de medicamente compensate, conform priorităților strategice de compensare stabilite de Guvern. Mă refer aici și la medicamente compensate pentru tratamentul ambulatoriu al pacienților aflați la îngrijire paliativă. O noutate este și compensarea, în premieră, a dispozitivelor medicale.
