Procedura de evaluare externă a procurorilor și judecătorilor (vettingul) presupune atât beneficii clare, cât și riscuri semnificative, în special din perspectiva timpului necesar și a impactului asupra încrederii societății. Declarațiile au fost făcute de președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, în cadrul Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”.

Potrivit lui Obadă, vetingul poate fi privit „ca o sabie cu două tăișuri”. Pe de o parte, procedura permite filtrarea exponenților sistemului judiciar care nu corespund criteriilor de integritate etică și financiară. Pe de altă parte, calitatea investigațiilor financiar-economice și de etică realizate de comisiile de evaluare presupune timp și resurse considerabile.

„Ne dorim calitatea investigațiilor, dar asta implică timp și efort. Toate procedurile durează, iar evaluarea procurorilor și judecătorilor, angajarea noilor cadre, organizarea concursurilor și numirile în funcții depind direct de rezultatele procedurii de vetting”, a subliniat președintele CSP.

Dumitru Obadă a avertizat că tergiversarea proceselor poate avea un efect negativ asupra percepției publice.

„Cu cât mai mult tragem în timp, cu atât se diminuează încrederea socială în rezultatul procedurilor de vetting și, în general, în reforma justiției”, a menționat acesta.

Totodată, șeful CSP a accentuat că viteza nu trebuie să afecteze calitatea și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate. „Nu putem diminua calitatea în detrimentul așteptărilor sociale. Este o balanță dificilă între calitate și cantitate”, a spus Obadă.

Referindu-se la datele actualizate privind impactul vettingului, Dumitru Obadă a precizat că, în Procuratură, aproximativ 25 de procurori au demisionat ca urmare a notificărilor emise de comisia de evaluare. La nivelul CSP, situația rapoartelor este următoarea: 10 rapoarte confirmate pozitiv, trei confirmate negativ, un raport pozitiv restituit pentru reinvestigare și un raport negativ, de asemenea, restituit pentru reexaminare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dumitru Obadă #Procuratura #vetting

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.