Șeful de la Moldovagaz pune pe gânduri moldovenii privind prețul la gazele naturale, înainte de a-și schimba furnizorul

„Potrivit dispoziției Guvernului Republicii Moldova, nr. 920, din 22 noiembrie 2023, prețul la gazele naturale pentru patru dintre cele mai vulnerabile categorii de populație va fi între 12 și 12,60 de lei (TVA inclus), adică cu 1,20 de lei mai scump decât prețul la gazele naturale pe care îl oferă anumiți furnizori. Acest lucru ridică întrebarea: dacă este sens, în plin sezon de încălzire, de riscat cu volumul garantat de furnizorul verificat?”. Declarațiile aparțin președintelui Consiliului de Administrație a SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, care vor să pună pe gânduri moldovenii.

Categoria de vulnerabilitate energetică se va stabili în baza raportului exprimat în % dintre cheltuielile pentru resursele energetice și venitul disponibil pentru achitarea sursei de energie. Există 7 categorii de vulnerabilitate pentru sezonul rece 2023-2024.

În cazul gazelor naturale, compensația se va aplica pentru un consum de 180 m3/lună. În funcție de categoria de vulnerabilitate, consumatorii vor plăti:

Extremă – 12 lei/m3
Foarte ridicată – 12,2 lei/m3
Ridicată – 12,4 lei/m3
Medie – 12,6 lei/m3
Scăzută –17 lei/m3
Primară – preț reglementat/prețul furnizorului (18,07 lei/m3)
Fără vulnerabilitate – preț reglementat/prețul furnizorului (18,07 lei/m3).

Potrivit MMPS, majoritatea beneficiarilor incluși în categoria extremă și categoria de vulnerabilitate foarte ridicată, care se încălzesc și cu combustibil solid, vor beneficia de compensație sub formă de plată monetară lunară de 800 de lei sau compensație sub formă de plată monetară lunară și compensația în factură plafonată la 90m3/lună.

Energia termică va fi compensată până la plafonul de 1,3 Gcal/lună sau până într-un plafon de 0,9 Gcal/lună pentru gospodăriile care au stabilit dreptul la compensație sub formă de plată monetară lunară, pentru a asigura următoarele prețuri garantate:

Extremă – 1450 lei/Gcal
Foarte ridicată –1475 lei/Gcal
Ridicată – 1500 lei/Gcal
Medie – 1525 lei/Gcal
Scăzută – 2100 lei/Gcal
Primară – 2900 lei/Gcal
Fără vulnerabilitate – tarif reglementat (3267 lei/Gcal – Termoelectrica).

Compensația pentru energia electrică va fi acordă pentru un volum maxim consumat de 1 500 kWh pe lună sau de 750 kWh/lună în cazul beneficiarilor de compensații sub formă de plată monetară lunară, pentru consumatorii casnici care întrunesc cumulativ următoarele condiții:

1. energia electrică reprezintă principala sursă de încălzire pe perioada rece a anului, conform cererii depuse;
2. consumatorii casnici au înregistrat un consum mediu lunar de energie electrică de cel puțin 250 kWh/lună în perioada rece precedentă;
3. consumatorii casnici nu sunt conectați la furnizarea centralizată de energie termică sau au înregistrat un consum mediu lunar de energie termică mai mic de 0,3 Gcal/lună în perioada rece precedentă;
4. consumatorii casnici au înregistrat un consum la gazele naturale mai mic de 50 m3 pe lună în perioada rece precedentă.

La energia electrică, pe categorii, vor fi achitate următoarele prețuri:

Extremă – 1,54 lei / kWh
Foarte ridicată – 1,74 lei / kWh
Ridicată –1,94 lei / kWh
Medie – 2,14 lei / kWh
Scăzută – 2,34 lei / kWh
Primară – 2,54 lei / kWh
Fără vulnerabilitate – preț reglementat (2,39 lei/kWh – Premier Energy 2,88 lei/kWh – FEE Nord).

Atribuirea categoriei de vulnerabilitate energetică va fi efectuată automat de către sistemul informațional, începând cu data 26 noiembrie. Cetățenii vor putea vizualiza categoria atribuită în cabinetul personal, în primele zile ale lunii decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Vadim Ceban #gaze naturale #pret #Moldovagaz #compensatii #furnizor #moldoveni

Decizia președintelui american Donald Trump de a discuta telefonic cu Vladimir Putin despre încheierea războiului din Ucraina, fără precondiții față de Rusia, a stârnit un val de critici și condamnări din partea aliaților europeni și a unor oficiali americani, foști și actuali. Aceștia se tem că Statele Unite ar putea renunța la sprijinul acordat Ucrainei și că-l vor lăsa pe Putin să obțină tot ce dorește, scrie antena3.ro.

Critici dure din Europa și SUA

Pe rețelele sociale, Trump a anunțat că a avut o „conversație foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că amândoi își doresc pacea. De asemenea, a menționat o viitoare întâlnire la München, unde vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio vor conduce delegația americană.

Declarațiile recente ale șefului Pentagonului, Pete Hegseth, conform căruia revenirea Ucrainei la granițele din 2014 este „nerealistă” și că aderarea la NATO trebuie exclusă din negocieri, au provocat reacții imediate și puternice.

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, fost șef al Consiliului European, a declarat: „Pacea e tot de ce avem nevoie. O PACE DREAPTĂ. Ucraina, Europa și SUA ar trebui să lucreze pentru asta împreună. ÎMPREUNĂ”.

Politicianul eston Marko Mihkelson a descris ziua ca fiind „neagră pentru Europa” și a îndemnat la acțiuni imediate, iar șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a reiterat că „independența și integritatea teritorială a Ucrainei sunt necondiționate”.

Statele europene cer un rol activ în negocieri

O coaliție formată din Regatul Unit, Franța și Germania a transmis că Europa trebuie să fie parte din negocierile privind viitorul Ucrainei. Într-un comunicat comun emis după o întâlnire la Paris, miniștrii europeni de externe și reprezentanții Comisiei Europene au reafirmat sprijinul necondiționat pentru Ucraina:

„Ne angajăm la susținerea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. O pace dreaptă și de durată este esențială pentru securitatea transatlantică.”

În paralel, miniștrii apărării ai statelor NATO urmează să se întâlnească la Bruxelles pentru discuții alături de noul secretar general al Alianței, Mark Rutte.

Poziția NATO și răspunsul Marii Britanii

În plus, o coaliție de state europene, inclusiv Regatul Unit, Franța și Germania, au anunțat că trebuie ca Europa să aibă un loc la masa viitoarelor negocieri pe tema viitorului Ucrainei. Comunicatul comun vine după ce șapte miniștri europeni de externe și reprezentanți ai Comisiei Europene s-au întâlnit la Paris.

Ministrul britanic al apărării, John Healey, a subliniat că NATO trebuie să pună Ucraina „în cea mai puternică poziție posibilă pentru negocieri” și că nu poate exista o soluție fără participarea Kievului.

Healey a mai spus și că vor fi făcute anunțuri noi cu privire la sprijinirea Ucrainei prin NATO, noi miliarde urmând să ajungă pentru a-i ajuta pe apărătorii ucraineni de pe front.

Într-o declarație separată, ministrul suedez al apărării, Pal Johnson, a afirmat că viitorul Ucrainei în NATO rămâne deschis, în ciuda poziției lui Trump și a unor aliați.

„Nu prevăd ca aderarea la NATO a Ucrainei să nu mai fie pe masa negocierilor. Poziția noastră este bine cunoscută și comunicată și o susținem în continuare, ce am spus la summit-ul de la Washington, desigur, că viitorul Ucrainei este în NATO, atunci când, desigur, va respecta condițiile”, a declarat Pal Johnson, la Bruxelles.

Miniștrii apărării ai statelor NATO urmează să se reunească joi la Bruxelles pentru discuții alături de secretarul general Mark Rutte. Până acum, declarațiile au fost critice sau precaute față de decizia lui Trump de a discuta cu Putin și de a-l scoate din izolare pe dictatorul rus.