Crizele din Ucraina și Belarus și din jurul acestora se află pe primul loc pe agenda internațională, fiind exemple ale unei noi paradigme, în care amenințările hibride și politicile de putere destabilizează vecinătatea Uniunii Europene și nu numai, a transmis duminică Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de Securitate, Josep Borrell.

„Trebuie să continuăm să fim fermi și uniți în răspunsul nostru și să ne consolidăm propria politică de securitate și apărare. În joc sunt principiile care stau la baza ordinii europene de securitate”, a subliniat acesta.

Consolidarea militară a trupelor rusești la granița ucraineană, combinată cu escaladarea amenințărilor și a acțiunilor subversive îndreptate împotriva Ucrainei, au dominat diplomația internațională în ultimele săptămâni, a amintit Josep Borrell. El a afirmat că aceste acțiuni au dus la o „avalanșă de activități la toate nivelurile și în toate forurile: G7, NATO, OSCE, precum și la nivel bilateral”.

„În același timp, a trebuit să ne confruntăm încă cu consecințele crizei din Belarus. Datorită diplomației agile a UE, fluxul de migranți ilegali, aduși sub pretexte false pentru a fi apoi împinși la graniță, a scăzut. Dar chiar dacă mulți au fost repatriați în țara de origine (de exemplu, peste 4.000 de persoane au fost repatriate în Irak), alte mii de persoane au rămas blocate în Belarus, având nevoie de ajutor umanitar. Între timp, represiunea internă din Belarus continuă fără încetare”, a adăugat oficialul european.

Șeful diplomației UE a explicat că ambele crize se desfășoară pe fondul unor tensiuni puternice cu Rusia și în contextul unor prețuri extraordinar de ridicate la energie: prețul gazelor a crescut cu aproximativ 40% doar în decembrie și cu aproximativ 300% față de această vară. Astfel, orice discuție despre Rusia/Ucraina/Belarus include dimensiunea energetică, având în vedere că 40% din importurile de gaze ale UE provin din Rusia, în principal prin trei rute de tranzit: Ucraina, Belarus și Marea Baltică.

„Crizele din Ucraina și Belarus ilustrează noile amenințări cu care ne confruntăm: tactici hibride, politici de putere, intimidare și dezinformare. În joc este soarta unor țări”, a spus Borrell. „Rusia a folosit energia ca instrument de influență politică (a se vedea, de exemplu, situația din Republica Moldova) și, deși, Rusia își respectă angajamentele privind aprovizionarea cu gaze naturale, mulți consideră că refuzul său actual de a crește volumele de export către Europa sau de a umple din nou instalațiile de depozitare deținute de Gazprom este un mijloc de a exercita presiuni asupra UE și, în special, de a obține autorizația de reglementare pentru Nord Stream 2. Acest proiect, pe care Comisia Europeană nu îl consideră prioritar și care, în orice caz, va trebui să îndeplinească cerințele reglementărilor europene, continuă să fie un subiect de discuție, demonstrând, de asemenea, că solidaritatea este o stradă cu două sensuri”.

Ukraine and Belarus crises illustrate new threats we face: hybrid tactics, power politics, intimidation and disinformation.

At stake is fate of individual countries and societies, but also the wider principles of Europe’s security order.

My new blog: https://t.co/KRY3MxDkPo. pic.twitter.com/VLoOjqjQYk

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) December 19, 2021

Amintim că şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a declarat săptămâna trecută că gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze în cazul unei noi “escaladări” în Ucraina, în baza unui acord de principiu între Berlin şi Washington.

Procesul de certificare pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania.

Mai mult, Josep Borrell a declarat că niciun stat membru nu își poate spori propria securitate fără a lua în considerare securitatea întregii Uniuni, „ceea ce ar trebui să fie un principiu de bază pentru a face UE mai puternică și pentru a contracara încercările de a ne diviza”.

„În ceea ce privește Ucraina, toată lumea a fost de acord că este momentul de a fi fermi și uniți și de a descuraja posibilele mișcări ulterioare ale Rusiei. Trebuie să susținem principiile fundamentale pe care se bazează securitatea europeană. Consiliul European a convenit asupra transmiterii unui mesaj ferm către conducerea rusă că orice acțiune împotriva Ucrainei și a acestor principii, prin mijloace militare sau hibride, va avea consecințe grave. Dar știm că doar declarațiile acestea nu sunt suficiente pentru a schimba calculele liderilor ruși”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE.

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Anterior, președintele american Joe Biden a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.

Din perspectivă instituțională occidentală, NATO a transmis că respinge ideea unui veto al Rusiei privind o posibilă aderare a Ucrainei, iar Uniunea Europeană a avertizat Moscova că orice agresiune împotriva Ucrainei “va avea un preț”.

#Belarus #Josep Borrell #Ucraina #UE

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.