Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la Bruxelles, în Parlamentul European, că Europa nu ar putea să se apere singură fără sprijinul Statelor Unite.

„Şi dacă cineva de aici încă mai crede că Uniunea Europeană, sau Europa în ansamblu, se poate apăra fără Statele Unite, continuă să viseze. Voi nu puteţi. Noi nu putem, avem nevoie unii de alţii”, a subliniat el în faţa europarlamentarilor.

Rutte a explicat că, dacă europenii ar dori cu adevărat să construiască o nouă alianţă defensivă, fără Statele Unite, acest lucru i-ar costa nu 5%, ci 10% din produsul lor intern brut (PIB), şi i-ar obliga, de asemenea, să-şi construiască propria capacitate de descurajare nucleară.

„Asta costă miliarde şi miliarde de euro. Şi în acest scenariu, aţi pierde garantul suprem al libertăţii noastre, şi anume umbrela nucleară americană. Aşadar, mult succes!”, le-a spus el parlamentarilor europeni, în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri.

Cele 32 de ţări NATO s-au angajat să aloce cel puţin 5% din PIB-ul lor cheltuielilor de securitate până în 2035, inclusiv 3,5% pentru cheltuieli strict militare.

Acesta este deja un efort considerabil pentru multe dintre aceste ţări, care abia au reuşit să aloce 2% din PIB cheltuielilor militare până la sfârşitul anului 2025, conform unui angajament luat în urmă cu zece ani.

Preşedintele american Donald Trump şi secretarul american al apărării, Pete Hegseth, i-au avertizat în repetate rânduri pe aliaţii europeni că ar trebui să se bazeze de acum mai mult pe propriile forţe pentru securitatea lor. De atunci, aceşti aliaţi au încercat să consolideze pilonul european în cadrul NATO, în special prin dezvoltarea propriilor industrii de apărare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Franţa este una dintre ţările cele mai favorabile acestei „autonomii strategice” în Europa, dar alte ţări, în special cele apropiate geografic de Rusia, se arată mult mai prudente, în special din cauza dependenţei lor puternice de sistemele de armament americane.

Mark Rutte a repetat în faţa deputaţilor europeni că i-a subliniat lui Donald Trump preţul plătit în Afganistan de aliaţii Statelor Unite în cadrul NATO, după ce preşedintele american a provocat indignare prin minimizarea contribuţiei lor.

#Europa #NATO #Rusia

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot