Președinta Maia Sandu a aprobat un nou Regulament de organizare și funcționare a Consiliului Național de Securitate (CNS), organism care se află sub conducerea sa. Documentul introduce noi prevederi precum posibilitatea de a conferi caracter obligatoriu deciziilor CNS și introducerea directorului Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării în componența Consiliului, transmite newsmaker.md.

Noul Regulament al Consiliului Național de Securitate stabilește:

„CNS este un organ de coordonare între autoritățile și instituțiile publice, având drept scop analiza amenințărilor, riscurilor, pericolelor și vulnerabilităților la adresa securității naționale; formularea de propuneri și adoptarea de decizii pentru identificarea, gestionarea, contracararea și prevenirea acestora; precum și consultarea președintelui Republicii Moldova în domeniile ce privesc politica de securitate națională”.

Șeful statului rămâne în continuare președintele Consiliului Național de Securitate și conduce activitatea acestuia. Secretarul CNS este numit de șeful statului și deține calitatea de consilier prezidențial.

Din componența CNS fac parte, din oficiu, președintele Parlamentului, prim-ministrul, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, ministrul Apărării, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate, procurorul general și guvernatorul Băncii Naționale. Conform noului Regulament, printre membrii din oficiu a fost inclus și directorul Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Prevederea care permite șefului statului să desemneze și alte persoane în componența Consiliului a fost menținută.

Documentul mai stabilește că ședințele CNS se desfășoară, de regulă, la sediul Președinției, dar pot fi organizate și în alte locații stabilite de președintele Consiliului. La necesitate, acestea pot avea loc și online, cu respectarea condițiilor de securitate a informațiilor.

Totodată, actul introduce o prevedere conform căreia ședințele CNS se desfășoară „în regim secret”.

Totodată, Regulamentul stabilește că, în funcție de subiectele discutate, ședințele CNS pot avea rol decizional sau consultativ.

„Acestea se finalizează, după caz, fie prin adoptarea de decizii cu caracter obligatoriu, conform legii, fie prin formularea de concluzii, recomandări sau orientări strategice, consemnate în procesul-verbal al ședinței”, se arată în Regulament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNS #Maia Sandu #StratCom

Parlamentul Republicii Moldova trebuie să să se asigure că reformele adoptate în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) aduc schimbări concrete în viața oamenilor și să garanteze transparența în utilizarea banilor europeni. Este mesajul transmis de la Bruxelles de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, în cadrul Conferinței anuale privind extinderea UE, desfășurată la Chișinău.

„Parlamentul nu trebuie să fie o simplă fabrică de transpunere a directivelor europene. Trebuie să fie motorul democratic al aderării”, a declarat Victor Negrescu.

Oficialul european a subliniat că adoptarea legilor nu este suficientă, dacă acestea nu sunt aplicate în practică. În opinia sa, cetățenii trebuie să vadă rezultate în domenii precum justiția, economia și dezvoltarea locală.

„Nu este suficient să adoptăm legi privind independența magistraților sau combaterea corupției. Cetățenii trebuie să vadă că legea este aplicată egal, că instituțiile funcționează și că nimeni nu este deasupra regulilor”, a transmis acesta.

Un alt subiect abordat a fost sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii. Negrescu a menționat că acestea trebuie ajutate să respecte standardele europene și să poată exporta pe piața Uniunii Europene. Totodată, a atras atenția că beneficiile integrării trebuie să ajungă și în localitățile din nordul și sudul țării, nu doar în capitală.

În acest sens, el a vorbit despre necesitatea unor investiții în drumuri, școli, servicii medicale și proiecte care să creeze locuri de muncă.

„Acesta este testul real al aderării. Nu doar câte legi europene adoptăm, ci mai ales câte vieți reușim să schimbăm în bine”, a menționat vicepreședintele Parlamentului European.

Victor Negrescu s-a referit și la cele 1,9 miliarde de euro oferite Republicii Moldova prin Planul european de creștere. Potrivit acestuia, până la începutul lunii octombrie, 661 de milioane de euro fuseseră deja puse la dispoziție. Oficialul a subliniat că Parlamentul de la Chișinău trebuie să urmărească modul în care sunt cheltuiți acești bani și să ceară transparență din partea instituțiilor responsabile.

„Banii europeni nu reprezintă un succes în momentul în care sunt anunțați. Ei devin un succes când se transformă în investiții finalizate și rezultate pentru oameni”, a declarat Negrescu.

În mesajul său, oficialul a vorbit și despre viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Acesta a pledat pentru fonduri speciale destinate extinderii UE, inclusiv pentru sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare. Totodată, a subliniat că extinderea nu trebuie să reducă finanțarea agriculturii, a politicii de coeziune și a investițiilor sociale.

Negrescu a evidențiat și rolul României în apropierea Republicii Moldova de UE. Printre domeniile în care cele două țări cooperează a menționat infrastructura, interconectările energetice, educația universitară și schimbul de experiență dintre instituții.

Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, desfășurată la Chișinău în perioada 9–10 noiembrie, este dedicată progreselor Republicii Moldova reflectate în Pachetul de extindere al Comisiei Europene pentru anul 2026. Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților naționale, instituțiilor europene, partenerilor de dezvoltare și societății civile.

Amintim că raportul Comisiei Europene, publicat la 4 noiembrie, confirmă progrese ale Republicii Moldova în toate cele 33 de capitole de negociere. În 25 dintre acestea, nivelul de pregătire pentru aderare a crescut, iar pentru 2027, foaia de parcurs prevede posibilitatea închiderii provizorii a 25 de capitole.

Guvernul de la Chișinău și-a propus să finalizeze negocierile de aderare în 2028. La 9 noiembrie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că acest obiectiv este realizabil dacă Republica Moldova continuă reformele în ritmul actual și obține rezultate concrete.