Nicolas Sarkozy, fostul președinte al Franței, a primit o sentință istorică de închisoare în cazul de corupție cunoscut sub numele de „Paul Bismuth”. Este pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, când un fost lider al țării este condamnat la o pedeapsă atât de severă pentru infracțiuni de corupție și trafic de influență. Sentința a fost definitivă, după ce apelul său a fost respins pe 17 decembrie 2024.

Sarkozy a fost condamnat la 3 ani de închisoare, dintre care 2 ani au fost suspendați, iar restul de 1 an va fi executat sub formă de arest la domiciliu, cu brățară electronică pentru monitorizarea mișcărilor sale. În ciuda acestei condamnări, Sarkozy a anunțat că va contesta verdictul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), plasându-se astfel într-o poziție dificilă: fostul președinte al unei națiuni care a apărat Franța, acum încercând să obțină condamnarea statului francez.

Cazul, care datează din 2014, pune în lumină contrastul dintre influența continuă a lui Sarkozy și comportamentele sale ascunse. Folosind o linie telefonică secretă, sub pseudonimul „Paul Bismuth”, și colaborând cu un avocat pentru a încerca să influențeze justiția, fostul președinte a planificat un „pact de corupție” cu un judecător de la Curtea de Casație.

În fața acuzațiilor, Sarkozy a susținut că este victima unei „hărțuiri judiciare” de 12 ani, acuzând că i s-au încălcat drepturile de apărare. Totuși, contestarea la nivel european nu va anula pedeapsa impusă în Franța, iar fostul președinte va trebui să o ispășească în continuare.

La aproape 70 de ani, Sarkozy se confruntă cu mai multe cazuri legale, inclusiv acuzații de finanțare ilegală din Libia pentru campania sa din 2007. Aceasta ar putea adânci și mai mult căderea sa din politică, fiind considerat acum mai mult ca un personaj controversat decât ca un lider politic emblematic al Franței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEDO #coruptie #Nicolas Sarkozy

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.