Nicolas Sarkozy, fostul președinte al Franței, a primit o sentință istorică de închisoare în cazul de corupție cunoscut sub numele de „Paul Bismuth”. Este pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, când un fost lider al țării este condamnat la o pedeapsă atât de severă pentru infracțiuni de corupție și trafic de influență. Sentința a fost definitivă, după ce apelul său a fost respins pe 17 decembrie 2024.

Sarkozy a fost condamnat la 3 ani de închisoare, dintre care 2 ani au fost suspendați, iar restul de 1 an va fi executat sub formă de arest la domiciliu, cu brățară electronică pentru monitorizarea mișcărilor sale. În ciuda acestei condamnări, Sarkozy a anunțat că va contesta verdictul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), plasându-se astfel într-o poziție dificilă: fostul președinte al unei națiuni care a apărat Franța, acum încercând să obțină condamnarea statului francez.

Cazul, care datează din 2014, pune în lumină contrastul dintre influența continuă a lui Sarkozy și comportamentele sale ascunse. Folosind o linie telefonică secretă, sub pseudonimul „Paul Bismuth”, și colaborând cu un avocat pentru a încerca să influențeze justiția, fostul președinte a planificat un „pact de corupție” cu un judecător de la Curtea de Casație.

În fața acuzațiilor, Sarkozy a susținut că este victima unei „hărțuiri judiciare” de 12 ani, acuzând că i s-au încălcat drepturile de apărare. Totuși, contestarea la nivel european nu va anula pedeapsa impusă în Franța, iar fostul președinte va trebui să o ispășească în continuare.

La aproape 70 de ani, Sarkozy se confruntă cu mai multe cazuri legale, inclusiv acuzații de finanțare ilegală din Libia pentru campania sa din 2007. Aceasta ar putea adânci și mai mult căderea sa din politică, fiind considerat acum mai mult ca un personaj controversat decât ca un lider politic emblematic al Franței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEDO #coruptie #Nicolas Sarkozy

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.