Ce au declarat „exploratorii”

„Insula a fost descoperită în timpul unei expediții de cercetare danezo-elvețiene, pe care eu o coordonam”, a declarat din liderii expediției, Morten Rasch. De asemenea, acesta a mai adăugat că „am vrut, printre altele, să vizităm insula Oodaaq, cunoscută anterior ca cea mai nordică insulă”.

Din cauza faptului că hărțile nu sunt precise în acea parte a lumii, Rasch împreună cu echipa sa au avut de a face cu un scenariu bizar.

Acesta a declarat că „erau șase persoane într-un elicopter mic, iar când au ajuns unde ar fi trebuit să fie insula Oodaaq, nu au putut să o găsească. Așadar, am început să căutăm insula. După câteva minute foarte incitante, am aterizat pe o grămadă ciudată de noroi, depozite de morenă și pietriș, înconjurată de gheață marină, în fapt un loc deloc prietenos. După expediție și multe discuții cu specialiști din domeniu, ne-am dat seama că, din întâmplare, am descoperit de fapt cea mai nordică insulă din lume”.

Sigur, pentru noi pare o descoperire senzațională, însă nu de aceeași părere sunt și oamenii din domeniu.

„Dintr-o perspectivă personală este, desigur, cumva amuzant să fii printre cei șase oameni care au călcat pe cel mai nordic punct din lume, dar din punct de vedere științific nu este așa un mare lucru”, a conchis Morten Rasch.

Acum, se dorește ca micuța insulă să fie denumită Qeqertaq Avannarleq, ceea ce înseamnă „cea mai nordică insulă” în limba groenlandeză.

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.