Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Magistrații constituționali-ce stau la straja respectării Constituției, spun ce limbă vorbim. Adresarea Domnicăi Manole

31 Aug. 2021, 13:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
31 Aug. 2021, 13:55 // Actualitate //  Realitatea.md

Judecătorii Curții Constituționale (CCM), magistrații, care stau la veghea actului suprem în acest stat – Constituția, au venit cu o felicitare către cetățenii Republicii Moldova, care menționează că „astăzi este marcată Ziua Limbii Române”.

„Le adresăm tuturor cetățenilor Republicii Moldova felicitări cu ocazia sărbătorii Limbii române. Limba unui popor reprezintă unul dintre elementele principale ale identității sale naționale”, se arată în mesajul semnat de președinta Curții Constituționale Domnica Manole.

Totodată, Manole spune că, instituția pe care o conduce a oferit soluția legală pentru a pune capăt disputei din societate, care, o parte spune că vorbim „limba moldovenească” pentru că așa este indicat în Constituție, iar alta afirmă că este „limba română”.

„Timp de mai multe decenii, în teritoriul pe care se află astăzi Republica Moldova, limba română nu a beneficiat de statutul pe care îl merita, deși era vorbită de majoritatea cetățenilor de aici. În ultimii ani, problema statutului și a forței ei juridice a fost abordată și la Curtea Constituțională, care a oferit soluții conforme cu spiritul Constituției și al Declarației de Independență. Nu ne rămâne decât să depunem eforturi să vorbim și să scriem corect în limba română și să o prețuim”, se mai precizează în mesajul președintei CCM.

Precizăm că, articolul 13 din Constituție prevede că în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”. Totuși, în 2013, Curtea Constituțională a decis că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declarația de Independență, act care prevalează în raport cu Constituția.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, întrebat astăzi, după depunerile de flori de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, dedicate Zilei Limbii Române, când urmează să fie modificat articolul 13 din Constituție, acesta a declarat că „și-ar dori cât mai curând posibil, însă este nevoie de voturi suficient în Parlament”. Mai exact este nevoie de cel puțin 67 de voturi ale deputaților, deși PAS are doar 63.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 09:46
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
06 Nov. 2026, 09:46 // Slider //  Vlada Ciorici

Ani la rând, Vasluiul a fost considerat cel mai sărac județ din România. În 2026, locul acesta i-a revenit Giurgiului. Potrivit datelor companiei de cercetare de piață NIQ, un locuitor din Giurgiu are la dispoziție în medie 5.816 euro pe an pentru cheltuieli și economii, adică jumătate din media națională. La polul opus, Bucureștiul rămâne de departe pe primul loc, cu o putere de cumpărare de aproape patru ori mai mare, transmite digi24.ro.

Locuitorii din Giurgiu au cea mai mică putere de cumpărare din țară. Venitul pe care îl are disponibil fiecare locuitor al județului este de 5.816 euro, arată datele companiei de cercetare de piață NIQ. Asta reprezintă doar jumătate din media națională, de 11.283 de euro.

De altfel, puterea de cumpărare este sub media națională în 33 din cele 41 de județe ale țării.

Bucureștiul joacă într-o cu totul altă ligă. Cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 22.941 de euro, locuitorii Capitalei au mai mult decât dublul mediei naționale disponibil pentru cheltuieli și economii. Comparativ cu cel mai sărac județ, puterea de cumpărare este de aproape patru ori mai mare, ceea ce arată o polarizare puternică la nivelul județelor țării.

Datele companiei de consultanță arată că numai Bucureștiul și primele opt județe din clasament înregistrează niveluri ale puterii de cumpărare peste media națională. Însă chiar și aici sunt diferențe mari. De exemplu, pe locul secund în top este județul Cluj, unde venitul disponibil este de 17.274 de euro. Suma este cu aproape 25% sub cea pe care o au la dispoziție locuitorii Capitalei.

Bucureștiul este și singura regiune unde puterea de cumpărare depășește media europeană, cu 8,5%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă facem o comparație la nivel european, România ocupă locul 32 din cele 42 de țări europene analizate în anul 2026. Față de anul trecut țara noastră a coborât un loc, deși puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut ușor, de la 11.105 euro la 11.283 euro. Suma reprezintă 53% din media europeană de 21.153 de euro, față de 55% anul trecut.

La fel ca în anii precedenți, Liechtenstein ocupă primul loc în clasamentul european al puterii de cumpărare în 2026. Locuitorii țării beneficiază de o putere de cumpărare de 78.520 euro pe cap de locuitor, de 3,7 ori mai mare decât media europeană. Elveția și Islanda ocupă pozițiile a doua și a treia. În timp ce rezidenții Elveției dispun de 54.730 euro pe cap de locuitor, locuitorii Islandei au la dispoziție 44.692 euro pe cap de locuitor.

Ucraina continuă să ocupe ultima poziție, cu o putere de cumpărare de numai 3.456 euro pe locuitor, adică doar 16% din media europeană.