Și-ar dori ca să fie modificat cât mai urgent articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, unde să fie stipulat clar că limba de stat în țara noastră este limba română, însă este nevoi de voturi suficiente în Parlament, pe care Partidul Acțiune și Solidaritate nu le are. Declarația aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care susține că, deși există deputați din opoziție, care au pașaport românesc și ar putea vota pentru această modificare, însă nu o fac din cauza ideologiei partidului.

Igor Grosu afirmă că „e de datoria noastră să modificăm acest articol din Constituție” și nu doar să vorbim despre limba română la 31 august, atunci când îi este dedicată sărbătoarea.

„Mai e și articolul ăla în Constituție, mai e și datoria noastră să promovăm limba română, nu doar să ne amintim la aceste sărbători, deși este importantă și această sărbătoare, pentru anumite totaluri. Dar, să-i ajutăm pe cei care nu o cunosc, pentru că avem și cetățeni care au nevoie de acest ajutor”, a spus Igor Grosu, după ce a depus flori pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt.

Igor Grosu a declarat că, pentru substituirea în articolul 13 din Constituție, a sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”, este nevoie de voturi în Parlament, dar deocamdată nu se cunoaște cum și când se vor găsi voturile suficiente, deși „inițiativa este frumoasă și și-ar dori cât mai repede să se întâmple acest lucru”.

„Eu nu vreau ca să începem acest proces de dragul începutului și să „ne spălăm pe mâini” că nu am avut voturi suficiente pentru a realiza această modificare. Nu vreau să mai trăim odată această rușine. Știu că există în actualul Parlament deputați din opoziție, care au și pașaport românesc și beneficiază și de toate privilegile atât pentru ei cât și pentru copiii lor, însă refuză să recunoască autenticitatea limbii române pe teritoriul Moldovei și în Constituție”, a mai afirmat Grosu.

Amintim că, la 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat. Totodată, o altă lege stipula renunţarea la grafia chirilică şi revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menționând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română.

Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoare națională „Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră” de către guvernanții agrarieni.

Tot astăzi și în România este marcată Ziua Limbii Române, sărbătoare, care a fost instituită în 2013.

#Constitutie #Igor Grosu #limba romana #voturi

Densitatea osoasă poate scădea odată cu înaintarea în vârstă, după menopauză, dar și în cazul persoanelor care nu fac suficiente exerciții de forță. Ceea ce se știe mai puțin este că și anumite medicamente pot fragiliza oasele și pot crește riscul de fracturi, scrie hotnews.ro.

Osteoporoza, afecțiunea asociată cu scăderea densității osoase și un risc crescut de fracturi, frecvent întâlnită la femeile de peste 50 de ani, poate apărea și la persoane mai tinere, inclusiv ca urmare a administrării anumitor medicamente. Unele tratamente pot accelera pierderea de masă osoasă, pot afecta formarea de os nou sau pot modifica absorbția și metabolismul calciului și al vitaminei D.

Este important să cunoaștem acest efect secundar al unor medicamente și să monitorizăm sănătatea oaselor pe parcursul tratamentului. „Atunci când înțelegem consecințele pe care un medicament le are asupra sistemului osos, putem lua măsuri concrete pentru a ne proteja sănătatea oaselor, continuând în același timp o terapie care poate fi salvatoare de vieți”, explică Natasha Trentacosta, chirurg ortoped la Cedars-Sinai în Los Angeles, citată de publicația americană „The Washington Post”.

Corticosteroizii orali scad inflamația, dar și densitatea osoasă

Corticosteroizii, cum este de pildă prednisonul, sunt utilizați pentru a reduce inflamația din corp. Sunt prescriși pentru mai multe patologii, mai ales autoimune, de exemplu lupus, dar și pentru astm, alergii severe sau afecțiuni musculoscheletale cum ar fi tendinita.

Corticosteroizii pot afecta sănătatea oaselor prin mai multe mecanisme. Aceștia favorizează resorbția osoasă, procesul prin care țesutul osos este descompus, și reduc activitatea celulelor responsabile de formarea osului nou. De asemenea, pot influența metabolismul calciului. În cazul administrării prelungite, aceste modificări pot duce la osteoporoză indusă de glucocorticoizi.

Riscul de fracturi crește odată cu doza și durata tratamentului, iar pierderea de masă osoasă poate începe încă din primele luni. Potrivit ghidului Colegiului American de Reumatologie, persoanele care urmează un tratament cu corticosteroizi în doze de cel puțin 2,5 mg de prednison pe zi sau echivalent, pentru mai mult de trei luni, ar trebui să beneficieze de o evaluare a riscului de fractură. Aceasta poate include măsurarea densității osoase prin osteodensitometrie DEXA, astfel încât medicul să poată recomanda din timp măsuri de prevenție.

Antidepresivele folosite și pentru anxietate, asociate cu un risc mai mare de fracturi

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), medicamente prescrise frecvent pentru depresie și tulburări de anxietate, au fost asociați în unele studii cu o densitate osoasă mai scăzută și cu un risc crescut de fracturi.

Mecanismele nu sunt pe deplin înțelese. Cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea ca serotonina să influențeze activitatea celulelor implicate în formarea și remodelarea țesutului osos. Totuși, nu este clar în ce măsură riscul observat este determinat de medicamente sau de alți factori asociați depresiei și stării generale de sănătate.

Medicamentele antiepileptice

Medicația antiepileptică, respectiv cu unele anticonvulsivante, este prescrisă în special pentru a preveni declanșarea crizelor, dar sunt situații în care medicii le recomandă pentru tulburare bipolară sau migrene.

În special antiepilepticele utilizate de mai mult timp pot influența metabolismul vitaminei D și al calciului. Fenobarbitalul, fenitoina și carbamazepina se numără printre tratamentele asociate cu un risc crescut de pierdere a masei osoase. Efectele nu sunt însă identice pentru toate anticonvulsivantele, iar riscul depinde inclusiv de durata administrării și de alți factori individuali.

Tratamentul pentru cancer de prostată

Terapia de privare de androgeni, folosită în tratarea cancerului de prostată, are rolul de a scădea nivelul de testosteron, hormonul care „hrănește” celulele canceroase. Chiar dacă acțiunea medicamentelor inhibă dezvoltarea tumorilor, scăderea nivelului de testosteron din sânge poate duce la scăderea densității oaselor, riscul de fracturi fiind crescut.

Din acest motiv, ghidurile medicale recomandă evaluarea densității osoase înaintea începerii tratamentului de lungă durată și monitorizarea sănătății oaselor pe parcursul terapiei. În funcție de riscul individual de fractură, medicul poate recomanda și tratamente pentru prevenirea pierderii de masă osoasă.

Tratamentul pentru cancerul de sân

Inhibitorii de aromatază, cum sunt anastrozolul, letrozolul sau exemestanul, folosiți în tratarea cancerului de sân, pot scădea densitatea osoasă și pot crește riscul de fracturi osoase. De regulă, sunt recomandați pe o perioadă îndelungată, care se întinde de la 5 la 10 ani, durata tratamentului depinzând de tipul specific de cancer și de particularitățile pacientelor.

Aceste medicamente blochează acțiunea aromatazei, o enzimă implicată în producerea estrogenului. Scăderea nivelului acestui hormon poate accelera pierderea de masă osoasă, în special la femeile aflate la postmenopauză, crescând riscul de osteoporoză și fracturi. Riscul variază însă de la o pacientă la alta și depinde inclusiv de densitatea osoasă inițială și de durata tratamentului.

Potrivit studiilor, cu cât tratamentul este mai lung, cu atât riscurile pentru pacientă sunt mai mari. În cazul femeilor care sunt deja la postmenopauză riscurile sunt considerabil crescute, arată cercetările.

Ce pot face persoanele care iau medicamente cu efect nociv pentru oase

Unele medicamente pot crește, într-adevăr, riscul de osteoporoză, iar pacienții care urmează astfel de tratamente trebuie să-și monitorizeze mai bine sănătatea osoasă. Medicii recomandă evaluarea riscului de fractură, mai ales în cazul tratamentelor de lungă durată. În funcție de vârstă, istoricul medical și medicamentele administrate, poate fi necesară o osteodensitometrie DEXA, investigație care măsoară densitatea minerală osoasă și ajută la identificarea persoanelor cu risc crescut de fracturi.

Exercițiile fizice care solicită oasele, inclusiv antrenamentele de forță, aportul adecvat de calciu și de vitamina D, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot contribui la menținerea sănătății osoase. În cazul persoanelor cu risc crescut, medicul poate recomanda și tratamente specifice pentru prevenirea fracturilor.