Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat că apelurile pentru modificarea art.13 din Constituția Republicii Moldova a sintagmei „limba moldovenească” în cea română sunt auzite, însă nu s-a arătat convins că este posibil, în contextul în care pentru o asemenea modificare sunt necesare 67 de voturi în plen.

„Eu văd apelurile care au apărut în spaţiul public, nu e vorba doar de AŞM, ci şi lideri de opinie, ş.a.m.d. Întrebarea întrebătoare este dacă sunt voturile necesare pentru a schimba. Credeţi-mă pentru mine limba română e română şi decizia Curţii Constituţionale prin care s-a decis că limba română e română rămâne în vigoare. Acum, ca să facem noi un exerciţiu, neavând certitudinea că există numărul necesar de voturi, eu mă întreb, dacă nu am da apă la moara celor care au alergie de la limba română şi să le dăm un prilej să jubileze iar. Eu zic ca noi să facem tot posibilul ca să încercăm să găsim aceste voturi. Acum, cât e de real lucrul acesta e altă întrebare şi să creăm condiţii pentru a promova limba română, inclusiv pentru a o studia, să fie studiată de alolingvi, asta e sensul adevărat, prin asta va deveni limba română mai acceptată, mai iubită, mai înţeleasă şi pusă în valoare”, a explicat Igor Grosu la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Şi aici e rolul nostru, a statului, a celor care suntem acum la guvernare şi noi vom face acest lucru. Avem de muncit şi pe palier politic, dar şi pe palier guvernamental pentru a reda acea valoare care o merită limba română”, a mai adăugat acesta.

Amintim că Academia de Ştiinţe a Moldovei (AȘM) a lansat un apel în adresa preşedintei țării, Maia Sandu, prim-ministrei Natalia Gavriliţa şi preşedintelui Parlamentului, Igor Grosu, prin care a solicitat modificarea limbii de stat în Constituţie.

PAS deține doar 63 de mandate, adică pentru modificarea articolului, deputaților din această fracțiune le-ar mai trebui încă patru voturi. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor are 32 de deputați, iar Partidul Șor – șase.

#Constitutie #limba romana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.