Anul 2025 a marcat o schimbare structurală importantă pentru economia Republicii Moldova. Pentru prima dată, exporturile de servicii au depășit exporturile de bunuri, iar turismul s-a afirmat alături de IT și transporturi ca unul dintre sectoarele care aduc valoare adăugată, locuri de muncă și valută în economie. Potrivit datelor oficiale, această evoluție confirmă tranziția economiei spre servicii cu impact direct asupra PIB și ocupării forței de muncă.

La începutul anului 2026, turismul moldovenesc nu mai poate fi privit ca un domeniu secundar sau exclusiv cultural. El este deja parte a economiei reale. Întrebarea esențială este dacă arhitectura instituțională a statului va reuși să țină pasul cu această realitate.

Turismul: de la potențial la rezultat

Datele recente confirmă o evoluție pozitivă: creșterea numărului de vizitatori, diversificarea piețelor de origine, extinderea turismului rural și enoturistic, revenirea turismului de evenimente. Mii de întreprinderi mici și mijlocii din regiuni – pensiuni, restaurante, vinării, ghizi, transportatori – depind astăzi direct de această industrie. Această creștere nu este întâmplătoare. Ea este rezultatul inițiativei private, al conectivității aeriene, al promovării externe și al investițiilor făcute de antreprenori. Piața a făcut primul pas.

Unde apare blocajul

Problema majoră a turismului în Republica Moldova nu mai este lipsa cererii sau a produsului. Problema este fragmentarea guvernanței și lipsa unor mecanisme moderne de coordonare. În prezent, sectorul se confruntă cu:

– suprapuneri instituționale în promovare și imagine de țară;
– lipsa unui mecanism funcțional de management al destinației (OMD/DMO);
– un cadru legislativ depășit, care nu reflectă turismul ca export de servicii;
– dificultăți în corelarea politicilor de turism cu cele economice, regionale și de ocupare a forței de muncă.

Aceste vulnerabilități nu anulează progresul, dar îi limitează impactul și sustenabilitatea.

Angajamente asumate și testul implementării

În august 2025, la nivel guvernamental au fost asumate angajamente clare privind modernizarea cadrului de politici pentru turism. Integrarea acestora în Programul Național de Dezvoltare a Turismului „Turism 2030” reprezintă un pas corect și necesar.

Totuși, începutul lui 2026 arată că adevărata provocare nu mai este elaborarea strategiilor, ci implementarea lor. Turismul are nevoie de reguli clare, responsabilități bine definite și parteneriate public–private funcționale, nu doar de documente programatice.

2026 – anul deciziilor structurale

Experiența europeană demonstrează că turismul performant se bazează pe:

– organizații de management al destinației bine definite;
– coordonare între promovare, investiții și export;
– profesionalizarea forței de muncă;
– dialog constant între stat și industrie.

Republica Moldova are premisele necesare pentru a urma acest model. Ceea ce lipsește este viteza decizională și coerența instituțională.

Dacă în 2026 turismul va fi tratat ca industrie economică strategică, el poate deveni unul dintre pilonii de bază ai creșterii economice și ai integrării europene. Dacă nu, există riscul ca rezultatele obținute în 2025 să rămână conjuncturale.

Turismul moldovenesc a ajuns într-un punct în care piața a demonstrat că poate livra. 2026 poate fi anul în care această creștere devine sustenabilă – dacă piața și statul vor reuși să meargă în același ritm.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#opinie #Republica Moldova #Sergiu Manea #turism

Prețul petrolului a continuat marți tendința de scădere începută luni, cotația barilului de țiței Brent coborând sub pragul de 90 de dolari pentru prima dată din august, după ce președintele american Donald Trump a minimalizat necesitatea unor noi acțiuni militare împotriva Iranului „în acest moment”, atenuând astfel temerile privind perturbări de durată ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Deși o reluare a atacurilor împotriva Iranului este „improbabilă”, Statele Unite rămân „gata să intervină”, a insistat președintele american pentru Truth Social după întâlnirea sa cu prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, transmite Agerpres.

„Probabilitatea unei noi escaladări militare a scăzut, dar există în continuare puține dovezi concrete că un acord de pace este semnificativ mai aproape”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Totuși, acest lucru este suficient pentru a provoca o scădere considerabilă a prețurilor petrolului, deoarece fluxurile de petrol din Golf, în special prin rutele care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, sunt „aproape de nivelurile de dinainte de război”, potrivit analiștilor de la ING.

După ce marți dimineața a coborât până la 89,66 dolari, în jurul orei 09:25 GMT barilul de țiței Brent din Marea Nordului, cu livrare în ianuarie, era cotat la 90,48 dolari, în scădere cu 2,26% față de ultima cotație de luni seara. Echivalentul american, țițeiul West Texas Intermediate, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 2,08%, până la 85,04 dolari pe baril.

Prețul țițeiului Brent s-a redus cu aproximativ 22% față de nivelul de 118 dolari per baril, atins pe 30 octombrie, pe măsură ce s-au diminuat îngrijorările că Trump ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile perturbări ale transportului maritim.

Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic, cu tensiuni ocazionale între SUA și Iran, dar fără perturbări semnificative sau prelungite, analiștii ING prognozează un preț mediu de aproximativ 77 de dolari pe baril pentru 2027.