Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Sergiu Prodan se află la Ankara. Ministrul va participa la deschiderea Zilelor Culturii Moldovei în Turcia

23 Nov. 2021, 11:42
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
23 Nov. 2021, 11:42 // Actualitate //  Realitatea.md

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan s-a văzut ieri cu ministrul Culturii și Turismului al Turciei, Mehmet Nuri Ersoy. Prodan a fost însoțit la Ankara de șeful Direcției Turism, Andrei Chistol.

Oficialii au discutat despre relațiile de colaborare bilaterală și perspectivele de dezvoltare a proiectelor comune în domeniul culturii.

„În context, Sergiu Prodan a mulțumit pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova de Guvernul Turciei, inclusiv în contextul pandemic. În cadrul discuțiilor Sergiu Prodan a menționat despre accentul pus de Republica Moldova pe dezvoltarea sectorului cultural și pe promovarea rutelor cultural-turistice. În context, a fost subliniată prioritatea restaurării obiectelor culturale, în particular construcția noii clădiri a Filarmonicii Naționale de la Chișinău, precum și construcția clădirii teatrului național găgăuz la Ceadâr-Lunga. La rândul său, Ministrul Culturii și Turismului al Turciei, Mehmet Nuri Ersoy, și-a manifestat deschiderea pentru susținerea plenară în continuarea proiectelor culturale comune și demararea unor noi acțiuni culturale care ar intensifica relațiile bilaterale și ar contribui la dezvoltarea domeniului culturii și turismului în Republica Moldova”, anunță reprezentanții Ministerului Culturii.

Cei doi miniștri au convenit la intensificarea schimburilor de experiență, mai ales în domeniul legislației referitoare la restaurarea patrimoniului și protejarea acestuia, corelate cu promovarea investițiilor în infrastructură, având în vedere că Turcia are o vastă experiență în domeniu.

„În același context, partea turcă și-a manifestat disponibilitatea de a oferi, prin intermediul Direcției pentru Turcii din Străinătate și Comunitățile Înrudite (YTB), un anumit număr de burse de studii pentru studenții din Moldova în universitățile turcești în domeniul restaurării patrimoniului cultural. În aceeași zi, Ministrul Sergiu Prodan a avut o întâlnire aparte cu Viceministrul Culturii și Turismului al Turciei Ahmet Misbah Demircan, în cadrul căreia au fost discutate perspectivele cooperării în domeniul producției cinematografice, în particular privind realizarea unei co-producții de film documentar despre Republica Moldova. Oficialii au convenit intensificarea contactelor la nivelul instituțiilor omoloage în domeniul cinematografiei”, se mai arată în comunicat.

Vizita ministrului Prodan a anticipat desfășurarea Zilelor Culturii Moldovei în Turcia, eveniment organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova împreună cu Ambasada Republicii Moldova în Republica Turcia și Ministerul Culturii și Turismului al Republicii Turcia.

În cadrul evenimentului, care se va deschide astăzi, 23 noiembrie, vor evolua Ansamblul Național Academic de dansuri populare „Joc”, orchestra „Lăutarii” și ansamblul de dans „Kadînja”, vor fi organizate expoziții de pictură și covor tradițional moldovenesc.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.