În eventualitatea în care Gazprom sistează livrările de gaze naturale pentru Republica Moldova, regiunea transnistreană se va confrunta cu o criză umanitară de proporții. O spune expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, potrivit căruia Moscova menține artificial regiunea separatistă din stânga Nistrului, pentru a putea influența procesele în domeniul politicii externe a Republicii Moldova.

Sergiu Tofilat spune că politica Moscovei este total imprevizibilă. Cel mai bun scenariu ar fi ca Gazprom să livreze, în continuare, gaze naturale Republicii Moldova, iar de la 1 octombrie țara să treacă la formula de iarnă, potrivit ipn.md.

În baza formulei de calcul pentru perioada rece a anului, Republica Moldova ar achita cam jumătate din prețul de pe piața spot. Un alt scenariu luat în considerare de către autorități este sistarea totală a livrărilor de gaz de către Gazprom. Un astfel de scenariu ar declanșa o criză umanitară în stânga Nistrului, atenționează expertul.

„Putin nu poate deconecta gazul doar pentru malul drept al Nistrului. Dacă Rusia decide să ne deconecteze de la gaz, cea mai afectată va fi regiunea transnistreană. Ei nu au alternativă, nu au posibilitatea de a cumpăra gaz. Acolo, din păcate, ne vom confrunta cu o criză umanitară. Oamenii vor rămâne și fără gaz și fără energie electrică, iar bugetul regiunii va scădea în jumătate. 40-50% din încasările în bugetul regiunii sunt din contul faptului că ei primesc gaz gratis, e o datorie pe care niciodată n-o vor întoarce, din gaz ei produc energie electrică, metale, materiale de construcție, legume, au sere pe care le încălzesc cu gaz. Practic, ei convertesc gazul în bani care ajung în bugetul regiunii. Ei supraviețuiesc doar datorită faptului că primesc gaz gratis de la Moscova”, a spus Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Sergiu Tofilat spune că, deși autoritățile constituționale insistă că Chișinăul nu va achita datoria pentru gaz a regiunii transnistrene, din punct de vedere juridic, această datorie aparține Republicii Moldova și va fi invocată de Gazprom, dacă țara va opta pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„Pentru autoritățile de la Kremlin și pentru Putin, în special, interesul este să mențină în viață această regiune ca să poată șantaja Republica Moldova și să poată influența politica noastră externă. Ca să finanțeze acest regim neconstituțional, Moscova livrează gaz pe datorie punând povara pe spatele nostru. Doar Centrala de la Cuciurgan consumă un miliard de metri cubi de gaz, cât întreaga Moldovă, dar pe acte acest gaz este contractat de Moldovagaz, deci, Moldovagaz rămâne datoare către Gazprom. În cazul în care Republica Moldova va dori să adere la UE, Gazprom va solicita achitarea tuturor datoriilor”, a punctat expertul în domeniul energetic.

Recent, autoritățile de la Chișinău au contractat o companie din Norvegia și una din Marea Britanie pentru a efectua auditul datoriilor acumulate de Moldovagaz față de Gazprom, fiind vorba doar de datoriile malului drept al Nistrului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele două companii se obligă să facă auditul datoriilor până pe 30 ianuarie 2023.

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.