Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

Serviciile de informații de la Kiev: Rusia nu se pregătește pentru pace și își continuă planurile militare până în 2027

19 Aug. 2026, 07:38
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
19 Aug. 2026, 07:38 // În Lume //  Ursu Ana

Rusia nu dă semne că ar intenționa să pună capăt războiului din Ucraina și nu are în vedere semnarea unui acord de pace până la sfârșitul anului 2026. Declarația a fost făcută de adjunctul șefului Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (HUR), Vadîm Skibițki, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, preluat de Kyiv Post.

Potrivit oficialului ucrainean, președintele rus Vladimir Putin intenționează să continue operațiunile militare și să își atingă obiectivele teritoriale, inclusiv ocuparea completă a regiunii Donețk.

„Până la sfârșitul acestui an, nu va exista niciun acord și nu va fi semnat niciun acord de pace”, a declarat Skibițki, citând evaluările serviciilor de informații militare ucrainene.

HUR avertizează că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii critice a Ucrainei în perioada de toamnă și iarnă. Printre țintele vizate s-ar putea număra industria de apărare, infrastructura energetică, sistemul logistic, stațiile de alimentare cu combustibil, precum și rețeaua de transport și producție a gazelor.

Potrivit oficialului, electricitatea și încălzirea vor fi deosebit de vulnerabile în sezonul rece. De asemenea, infrastructura de alimentare cu apă și podurile din apropierea frontului ar putea deveni ținte ale atacurilor rusești.

Skibițki a afirmat că Rusia ar fi dezvoltat inclusiv o dronă special concepută pentru distrugerea liniilor electrice de înaltă tensiune.

Serviciile de informații ucrainene nu exclud nici posibilitatea unei noi mobilizări în Rusia după alegeri. În prezent, Moscova nu ar dispune de suficiente efective pentru a crea noi formațiuni militare, însă un nou val de mobilizare ar putea permite formarea unei forțe de atac importante până la începutul anului 2027.

Potrivit estimărilor HUR, aproximativ 670.000 de militari ruși participă în prezent la operațiunile de luptă din Ucraina, iar alți 65.000 se află în rezerva operațională. În același timp, pierderile suferite de armata rusă ar depăși numărul persoanelor recrutate lunar.

În ceea ce privește un posibil atac asupra regiunilor Kiev sau Cernihiv, Skibițki a declarat că, în prezent, nu există indicii care să arate că Rusia pregătește o astfel de operațiune.

Oficialul ucrainean a avertizat și asupra amenințărilor hibride la adresa statelor membre NATO. Potrivit acestuia, Rusia își intensifică activitățile de influență prin campanii de dezinformare, utilizarea dronelor și susținerea unor mișcări politice favorabile Moscovei.

Conform evaluărilor serviciilor de informații militare ucrainene, Rusia se pregătește pentru un posibil conflict cu NATO până în anul 2030, în timp ce statele aliate își consolidează capacitățile de apărare prin majorarea cheltuielilor militare și extinderea producției din industria de apărare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 21:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
24 Aug. 2026, 21:40 // Slider //  Ana Panaguța

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!