Un bărbat de 48 de ani a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru trei episoade de acțiuni sexuale neconsimțite asupra a două minore, precum și pentru violență în familie.

Potrivit Procuraturii Generale (PG), în perioada 2018–2022, inculpatul, aflându-se la domiciliul său, a comis asupra fiicelor sale biologice multiple acte sexuale neconsimțite, folosind constrângere fizică și psihică pentru satisfacerea poftei sexuale. Abuzurile au început când victimele aveau între 7 și 8 ani.

Din 2021 până în iunie 2024, bărbatul a săvârșit în mod sistematic mai multe acte de violență în familie, cu scopul de a-și impune voința și de a menține controlul asupra soției și celor trei copii.

„Agresorul a inițiat conflicte și a manifestat un comportament violent față de membrii familiei sale, exprimat prin amenințări cu violență fizică, aplicarea de lovituri cu mâna și diverse obiecte asupra diferitelor părți ale corpului victimelor, precum și prin violență psihologică, manifestată prin injurii și insulte.

Acțiunile violente și abuzive au continuat și în perioada în care soția era plecată la muncă peste hotarele țării, determinând astfel copii să părăsească domiciliul familial, cauzându-le suferințe psihice și fizice severe, fiind nevoiți să se stabilească temporar la o vecină”, transmite PG.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inculpatul a pledat nevinovat. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Nord.

#bărbat condamnat #inchisoare #viol #violenta in familie

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.