Procuratura Generală (PG) oferă noi detalii în cazul primarului orașului Nisporeni, dar și a altor doi subalterni, încătușați de SIS și PA. Potrivit procurorilor, cei trei „și-au recunoscut integral vinovăția”.

„La 20 septembrie, de către procurorii din cadrul Procuraturii raionului Nisporeni au fost înaintate demersuri privind aplicarea măsurii preventive arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile pentru cele 3 persoane reținute.

În cadrul examinării demersului, de către procurorul de caz a fost susținută solicitarea unuia din învinuiți, și anume a Primarului orașului Nisporeni, ca în cazul aplicării măsurii preventive nominalizate, să i se acorde permisiunea părăsirii temporare a domiciliului, în scopul exercitării dreptului de a fi ales.

La 21 septembrie 2023, judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni a admis demersurile procurorului aplicând măsura preventivă – arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile pentru cele 3 persoane acuzate, fiind interzisă ieșirea din locuință fără permisiunea procurorului care conduce urmărirea penală.

Suplimentar, vă informăm că în cadrul înaintării acuzării și audierii învinuiților, ultimii și-au recunoscut integral vinovăția”, informează PG.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că primarul orașului Nisporeni, Grigore Robu, a primit 30 de zile de arest la domiciliu. Decizia a fost luată astăzi, 21 septembrie curent, informează Procuratura. Robu a fost reținut acum două zile într-o cauză penală intentată pe abuz de serviciu și fals în declarații. De asemenea, câte 30 de zile de arest la domiciliu au primit și ceilalți doi funcționari ai Primăriei, încătușați în aceeași zi de SIS și PG.

Grigore Robu, a fost reținut în data de 19 septembrie curent, în urma unor descinderi efectuate de către ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în comun cu procurorii de la Nisporeni.

Ultima oră! Grigore Robu, primarul orașului Nisporeni, a fost reținut pentru 72 de ore. Detalii de la PG

#detalii #Nisporeni #PG #primar

Calotele glaciare din Groenlanda şi Antarctica se topesc de circa şase ori mai rapid decât în anii ’90, în contextul încălzirii globale care ameninţă să provoace creşterea nivelului mării, mai multe avalanşe şi nesiguranţa aprovizionării cu apă, potrivit a două rapoartepublicate. Sistemele de gheață „au nevoie de secole sau milenii pentru a se recupera după depășirea pragurilor”, a subliniat cercetătorul James Kirkham, relatează The Guardian.

Rapoartele, realizate de Iniţiativa internaţională pentru criosferă şi climă (ICCI), alături de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), avertizează în legătură cu consecinţele grave pentru rezervele de gheaţă la nivel global pe care le-ar avea creşterea temporară a temperaturilor globale peste pragul de 1,5 grade Celsius.

În 2015, comunitatea internaţională şi-a stabilit drept obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a preveni cele mai grave consecinţe ale schimbărilor climatice. Deşi obiectivul nu a fost ratat încă în mod oficial, Organizaţia Naţiunilor Unite spune că acesta nu mai poate fi îndeplinit şi că va fi depăşit cel puţin temporar, un scenariu cunoscut sub denumirea „ratarea ţintei”.

Pentru a contracara această depăşire pe termen lung, omenirea va trebui, în cele din urmă, să intre într-o fază de emisii negative, când cantitatea de dioxid de carbon eliminată din atmosferă este mai mare decât cantitatea emisă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezervele de gheaţă globale răspund „implacabil” chiar şi la o depăşire temporară, subliniază autorii rapoartelor.

O încălzire de peste 1,5 grade Celsius mai accentuată şi pe o durată mai lungă va accelera topirea permafrostului, care eliberează anual gaze cu efect de seră la o scară comparabilă cu cea a naţiunilor industrializate, destabilizând fundaţiile aşezărilor şi infrastructura. Creşte de asemenea riscurilor producerii unor alunecări de teren şi incendii de vegetaţie.

Cercetătorii estimează că un nivel sigur de încălzire pe termen lung pentru calotele polare ar trebui să fie mult mai apropiat de 1°C și posibil chiar sub acest prag, au notat jurnaliştii publicaţiei britanice The Guardian.

În cazul ghețarilor, raportul arată că, dacă încălzirea globală ar fi readusă la 0,8°C, aceștia ar păstra aproximativ 70% din volumul actual, pe o perioadă de mai multe secole.

#Antarctica #ghetari #Groenlanda #încalzire globala