Rusia este dispusă să discute despre garanţii pentru securitatea Ucrainei, dar împreună cu garanţii de securitate pentru Rusia şi pentru „statele europene”, a declarat joi ministrul de externe rus Serghei Lavrov, după întâlnirea avută joi în Turcia cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, relatează Digi24.

Elementele pe care Moscova le-a descris drept garanţii de securitate pentru ea – în cererile pe care le-a transmis în decembrie către SUA şi NATO – constau cu precădere în angajamentul că NATO nu se va mai extinde către est, în special către Ucraina, şi retragerea trupelor şi bazelor Alianţei din statele care au aderat la NATO după 1997 (adică inclusiv din România – n.r.).

Respingerea acestor cereri de către Occident, împreună cu presupuse abuzuri împotriva rusofonilor din Donbas (estul separatist al Ucrainei) au fost invocate de preşedintele Vladimir Putin în decizia prin care a ordonat la 24 februarie invazia asupra Ucrainei.

Pentru a opri această invazie, Putin cere acum în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba afirmase, după întrevederea din Turcia cu Serghei Lavrov, că Ucraina este dispusă să rămână în afara NATO, dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine Ucrainei îi oferă un „sistem de garanţii similar celui al NATO”.

„Desigur, dorim ca Ucraina să fie neutră. Preşedintele Vladimir Putin a spus de multe ori că, în timp ce insistă asupra opririi extinderii NATO, nu dorim sub nicio formă să negăm securitatea poporului ucrainean, a statului ucrainean”, a declarat Lavrov la conferinţa de presă susținută în Antalia, potrivit agenţiei Interfax, preluată de Agerpres.

„Şi suntem pregătiţi să discutăm garanţii pentru statul ucrainean, împreună cu garanţii pentru securitatea ţărilor europene şi, desigur, garanţii pentru securitatea Rusiei”, a adăugat el.

Rusia nu doreşte militarizarea Ucrainei, „indiferent că aceasta se face în NATO sau fără NATO, pentru că şi în afara NATO este posibilă furnizarea de sisteme americane (de arme destinate Ucrainei), care vor avea ca ţintă teritoriul” rus, a punctat ministrul rus de externe.

#Kuleba #Lavrov #Negocieri #razboi #Rusia #Ucraina

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.