Rusia este dispusă să discute despre garanţii pentru securitatea Ucrainei, dar împreună cu garanţii de securitate pentru Rusia şi pentru „statele europene”, a declarat joi ministrul de externe rus Serghei Lavrov, după întâlnirea avută joi în Turcia cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, relatează Digi24.

Elementele pe care Moscova le-a descris drept garanţii de securitate pentru ea – în cererile pe care le-a transmis în decembrie către SUA şi NATO – constau cu precădere în angajamentul că NATO nu se va mai extinde către est, în special către Ucraina, şi retragerea trupelor şi bazelor Alianţei din statele care au aderat la NATO după 1997 (adică inclusiv din România – n.r.).

Respingerea acestor cereri de către Occident, împreună cu presupuse abuzuri împotriva rusofonilor din Donbas (estul separatist al Ucrainei) au fost invocate de preşedintele Vladimir Putin în decizia prin care a ordonat la 24 februarie invazia asupra Ucrainei.

Pentru a opri această invazie, Putin cere acum în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba afirmase, după întrevederea din Turcia cu Serghei Lavrov, că Ucraina este dispusă să rămână în afara NATO, dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine Ucrainei îi oferă un „sistem de garanţii similar celui al NATO”.

„Desigur, dorim ca Ucraina să fie neutră. Preşedintele Vladimir Putin a spus de multe ori că, în timp ce insistă asupra opririi extinderii NATO, nu dorim sub nicio formă să negăm securitatea poporului ucrainean, a statului ucrainean”, a declarat Lavrov la conferinţa de presă susținută în Antalia, potrivit agenţiei Interfax, preluată de Agerpres.

„Şi suntem pregătiţi să discutăm garanţii pentru statul ucrainean, împreună cu garanţii pentru securitatea ţărilor europene şi, desigur, garanţii pentru securitatea Rusiei”, a adăugat el.

Rusia nu doreşte militarizarea Ucrainei, „indiferent că aceasta se face în NATO sau fără NATO, pentru că şi în afara NATO este posibilă furnizarea de sisteme americane (de arme destinate Ucrainei), care vor avea ca ţintă teritoriul” rus, a punctat ministrul rus de externe.

#Kuleba #Lavrov #Negocieri #razboi #Rusia #Ucraina

O dronă necunoscută s-a prăbușit în apropierea unei baze militare aeriene din Germania. Autoritățile au izolat zona și caută resturile. De asemenea, anchetatorii încearcă să afle cine a lansat drona, informează adevărul.ro.

Dronă s-a prăbușit într-o zonă nepopulată, în apropierea lacului Steinhuder Meer din Germania. Potrivit BILD, locul impactului este la aproximativ un kilometru distanță de baza aeriană a Bundeswehr din Wunstorf.

Poliția a lansat o operațiune de căutare amplă pentru a găsi alte resturi. Autoritățile spun că nu există un pericol cunoscut pentru public. Originea și proprietarul dronei rămân necunoscute.

Oficiul Regional pentru Investigații Criminale (LKA) a confirmat că drona s-a prăbușit într-o zonă nepopulată. Din cauza suprafeței extinse în care ar putea fi împrăștiate fragmentele, la fața locului au fost mobilizate numeroase forțe de intervenție..

Incidentul din Germania se produce după o serie de evenimente care au alimentat îngrijorările privind activitatea dronelor în interiorul și în apropierea spațiului NATO.

În Lituania, o dronă care a pătruns în spațiul aerian al țării dinspre Belarus a fost doborâtă de avioane de vânătoare italiene Eurofighter, desfășurate la baza NATO de la Šiauliai. Resturile aparatului sunt analizate pentru a se stabili tipul dronei.

Totodată, o fregată rusă a lansat două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez aflat într-o misiune de rutină în apele internaționale, în apropierea coastelor Danemarcei.

Rachetele au trecut foarte aproape de elicopter, potrivit autorităților daneze. Copenhaga a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Rusiei pentru a discuta despre incident.